În România trebuie să se întâmple ceva extrem de grav ca o veche problemă să-și găsească rezolvarea. Asta e legea nescrisă a locului.
De regulă, trebuie să moară cineva. Atunci se astupă imediat gropi, se mai ”coafează” câte o lege, se mai umblă la conducerea vreunei instituții sau, peste noapte, se găsesc bani pentru diverse.
Dublul asasinat de la Onești - o luare de ostatici în toată regula, dar tratată ca la piață - nu putea face excepție.
Moartea îngrozitoare a celor doi muncitori hăcuiți de Gheorghe Moroșan i-a convins pe mai-marii Poliției să ia o decizie importantă în ceea ce-i privește pe ”mascați”. Este de văzut dacă ”minunea” va dura, conform zicalei românești, doar trei zile.
Regrete televizate și eschive
Luarea de ostatici de la Onești - negocieri complet eșuate în urma cărora doi bărbați - Silviu Iștoan și Dan Pătatu au fost masacrați, nu putea să facă excepție de la cutuma sută la sută românească.
În spatele regretelor televizate, mai mult sau mai puțin credibile, aruncate într-un peisaj presărat cu minciuni și eschive, capii Poliției Române și-au adus, brusc, aminte că au de rezolvat o problemă. Una foarte veche. Cea a antrenamentelor trupelor de elită. Adică ale ”mascaților”.
Este o zonă sensibilă, extrem de importantă în ”Interne”, unde orice economie făcută aiurea, orice ban tăiat sau neinvestit din diverse rațiuni se vede.
Așa cum s-a văzut, de la o poștă, sau mai degrabă de sub balconul asasinului Gheorghe Moroșan, ce dezastru a fost la Onești.
”Trebuie să moară oameni ca ”mascații” să primească gloanțe?”
Peste noapte, ”mascații” din trupele SAS (Serviciul Acțiuni Speciale) din subordinea Poliției Capitalei, au primit în dar o mână de gloanțe pentru a trage la ținte. O minune, și-au zis luptătorii, care nu mai văzuseră un așa cadou de la șefii lor de vreo câteva luni. Adică exact de la ultima tragere când și-au făcut mâna pe țintele dintr-un poligon al ”Internelor” care nici măcar nu este în București.
”Luni a fost luarea aceea de ostatici care s-a terminat rău la Onești și marți luptătorii SAS din București au primit cartușe. Au primit și a doua zi. Așa ceva nu s-a mai văzut de luni de zile. A trebuit să moară doi oameni ca să vadă șefii din Poliția Română că trupele speciale nu primesc gloanțe, așa cum ar trebui?
Un ”mascat” ar trebui, pe lângă exercițiile fizice și tactice pe care le face, să tragă 100-150 de cartușe pe săptămână ca să fie pregătit pentru orice misiune, cât de dificilă ar fi. Chiar trebuie să moară oameni ca șefii să-și aducă aminte de ”mascați” și să le dea gloanțe?” ne-a spus, revoltat, un luptător din trupele speciale.
”Mascații” din trupele de elită ale Poliției Române trag în poligoane private, pe banii lor
Un luptător din trupele de elită, fie el și al Ministerul Afacerilor Interne (MAI), nu are cum să-și păstreze forma în ceea ce privește acuratețea loviturilor decisive de Glock, de Uzzi sau de pușcă cu lunetă, de exemplu, fără antrenament.
De aceea, pentru a fi siguri că vor putea doborî infractorul în singura secundă care poate să le fie oferită într-o misiune, ”mascații” se duc în poligoane private. Acolo se antrenează pentru acțiuni cu grad ridicat de periculozitate. Dar trag cu arme închiriate și, firește, pe banii lor. Pe sute de lei o tragere.
”Luptători SAS din București fac cu rândul pregătire fizică și tactică în curtea unității. Incredibil, dar adevărat! Asta pentru că, la ora actuală, Poliția Română nu are un poligon de tragere și de antrenament în București. Unde s-a mai văzut ca un luptător, un trăgător de elită de la trupele speciale să nu se antreneze și trăgând? Stând în picioare, în genunchi, după efort, în echipă de doi, de pe ziduri, din rapel...Și, după ce că nu au unde să se antreneze fizic și tactic, că nu au unde să tragă un foc de armă cum e normal, luptătorii din trupele de elită sunt puși să mai stea și câte patru ore pe zi, în ture, în puncte fixe prin Centrul Vechi. Pentru prevenție, pentru imagine, așa zic șefii.
Luptătorii trebuie să tragă în poligoane private
Ca să se mențină în formă nu numai din punct de vedere fizic, ci și să nu-și ”piardă mâna”, cum se spune, luptătorii se duc să tragă în poligoane private. O sută de lei linia de tragere, 200 lei cartușele. Faptul că trage cu o armă închiriată nu-l ajută cu nimic, chiar dacă este același model de pistol. El trebuie să tragă cu arma de serviciu, să o simtă, să se obișnuiască cu ea. Pentru că nu merge în misiune cu arma închiriată. E normal așa ceva?”, ne-a dezvăluit ”mascatul”.
Ceea ce semnalează sursa noastră se întâmplă în București, aici unde este toată șefimea Ministerului de Interne. Vă imaginați cum este în polițiile din restul țării? Onești nu este un caz izolat.