DNA susține că Sorina Pintea ar fi avut mai multe întâlniri cu denunțătorul ei, în care i-ar fi spus că trebuie să dea un procent de 7% din totalul lucrării pe care o efectua la spitalul pe care îl conducea.
Din referat se vede că Sorina Pintea nu este singura persoană cercetată în dosar ci mai există un suspect dar DNA nu a făcut public numele acestei persoane.
Vă prezentăm integral referatul prin care s-a cerut arestarea Sorinei Pintea, fost ministru al Sănătății și actual manager al Spitalului Județean de Urgență Baia Mare.
Menționăm că referatul conține constatările și opiniile procurorilor și nu fac mențiuni asupra eventualelor probe în apărare aduse de Sorina Pintea.
Tribunalul București a decis arestarea pe o perioadă de 30 de zile a fostului ministru. Decizia va fi atacată la Curtea de Apel București.
Referatul:
„SECȚIA DE COMBATERE A INFRACȚIUNILOR ASIMILATE INFRACȚIUNILOR DE CORUPȚIE
Dosar penal nr. (…..)
Operator date nr. 4472
REFERAT
cu propunere de luare a măsurii arestării preventive
Anul 2020, luna februarie, ziua 29, ora (….)
Procuror (…..) din cadrul Direcției Naționale Anticorupție-Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.
Examinând actele din dosarul penal numărul (.....),
CONSTAT:
În data de (….), a fost înregistrat la nivelul acestei secții sub nr. (…..),a procesul verbal de consemnare a denuntului (…..) care a arătat că dorește să aducă la cunoștința Direcției Naționale Anticorupție, săvârșirea unor infracțiuni de corupție a căror săvârșire se pregătește.
În aceste condiții, în temeiul art. 290 alin. 1 și 2 CPP cu aplicarea art. 289 alin. 2, 4-6 din CPP, s-a procedat la consemnarea în proces verbal a denunțului (…..) , după cum urmează: (…..)
În data de 26.02.2020 cu ocazia întâlnirii dintre cei doi, (.....) i-a pretins (.....) un procent de 7% din valoarea contractului pe care (.....) l-a avut încheiat în asociere cu o altă societate comercială cu SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BAIA MARE, procent ce i-a fost comunicat de inculpata SORINA PINTEA, arătând că a primit deja de la (.....) 10.000 de euro.
Banii ceruți ar fi în legătură cu executarea acestui contract și efectuarea recepției finale a proiectului. (.....) arată că este trimis de SORINA PINTEA managerul SPITALULUI JUDETEAN DE URGENȚĂ din BAIA MARE și în esență că are o influență reală asupra acesteia, ce s-ar manifesta inclusiv prin posibilitatea pe care ei ca reprezentanti de societăți comerciale să întocmească caietele de sarcini și să stabilească prețurile aferente unui număr de 3 proceduri de atribuire ce ar urma să se organizeze în viitor de SPITALULUI JUDETEAN DE URGENȚĂ din BAIA MARE, cu condiția de a se remite un procent de 10% din valoarea contractului. În finalul discutiei, după calcularea procentului de 10% din valoarea contractului și scăderea sumei de 10.000 de euro deja date de suspectul (.....) inculpatei PINTEA SORINA la sfarsitul anului trecut, se stabilește că suma care “trebuie” remisă către (.....) de (.....) să fie, prin rotunjire, în cuantum de 120.000 de lei, iar remiterea să aibă loc, a doua zi, în speță, în 27.02.2020.
Împrejurarea că inculpata PINTEA SORINA avea cunoștință de aspectele care vor fi discutate de suspectul (.....) cu (.....) la BUCUREȘTI în 26.02.2020, cu privire la remiterea anterioară a sumei de 10.000 de euro și de necesitatea primirii unei noi sume de bani reprezentată de un procent de 7% din valoarea contractului, rezultă din chiar conținutul procesului verbal de redare a înregistrării conversatiilor purtate de inculpata PINTEA SORINA cu suspectul (.....) în 28.02.2019, imediat premergător constatării infracțiunii flagrante.
(.....)
Contractul încheiat între SPITALULUI JUDETEAN DE URGENȚĂ din BAIA MARE în calitate de achizitor și (.....) SRL în calitate de executant este contractul de lucrări nr. (.....)2019 având ca obiect “proiectarea și executia lucrărilor de amenajare bloc operator-sala de chirurgie cardiovasculară și toracică și spații adiacente din Spitalul Judetean de Urgență “Dr. Constantin Opriș” Baia Mare”, (…..).
(.....)
Înainte de întalnirea care a condus la constatarea flagrantă a infractiunii suspectul (.....) a sunat pe (.....) ca să se intereseze de cuantumul plăților efectuate de SPITAL către (.....) SRL, fiindu-i comunicat cuantumul de acesta. (.....).
Practic suspectul (.....) a vrut să se asigure că i-a cerut suma corectă lui (.....), cu referire la procentul de 7% pretins anterior.
(.....)
Este foarte important de precizat că aceasta este declaratia dată de suspectul(.....) în data de 27.02.2020, deci înainte de constatarea infractiunii flagrante din 28.02.2020 când i-a dat inculpatei SORINA PINTEA suma de 120.000 de lei.
Astfel, analizand conținutul acestei declaratii din 27.02.2020, (.....) vom constata că toate sustinerile suspectului (.....) privind împrejurările că:
-SORINA PINTEA a mai primit în decembrie 2019 o sumă de 10.000 de euro de la suspectul (.....) ce proveneau de la (.....) SRL
-SORINA PINTEA a cerut să i se dea un procent de 7% din valoarea contractului
-SORINA PINTEA va primi a doua zi, în data de 28.02.2019 suma de 120.000 de lei, s-au confirmat a doua zi, în 28.02.2020, conform (.....)
(.....)
Astfel, din comunicarea purtată (.....) în biroul SORINEI PINTEA de aceasta și de suspectul (.....), rezultă fără dubiu, faptul că SORINA PINTEA cunoștea foarte bine, (.....) nu doar că în punga neagră cu inscripția “(.....)” primită de la (.....) se aflau bani, ci și cuantumul exact al acestei sume. Totodată, în comunicare SORINA PINTEA spune clar că ea nu a fost de acord cu un procent de 3% din contract și recunoaște că a propus un procent de 7% din contract, procent care de altfel a și fost adus la cunoștință de intermediarul (.....) lui (.....) cu ocazia întalnirii din data de 26.02.2020 ce a avut loc între cei doi la sediul (.....), fapt ce demonstrează din nou de la cine a plecat cererea ce a condus la primirea acestor sume de bani necuvenite, și anume de la SORINA PINTEA.
Inculpata SORINA PINTEA a exclamat chiar ”super tare” după ce a aflat că (.....) i-a trimis 120.000 de lei, respectiv “perfect”, după ce a aflat că (.....) a fost de acord cu remiterea procentului de 7% din contract.
După ce suspectul (.....) îi comunică SORINEI PINTEA faptul că s-a scăzut suma de 10.000 de euro pe care aceasta din urmă i-a primit în luna decembrie, SORINA PINTEA confirmă spunând “da”.
(.....)
Prin ordonanta din data de 29.02.2020 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de PINTEA SORINA, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, faptă prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 CP (2 acte materiale), constând în aceea că în calitate de funcționar public, manager al Spitalul Județean de Urgență ,,Dr. Constantin Opriș” Baia Mare, la diferite intervale de timp, în baza aceleiași rezoluții infracționale luată în legătură cu derularea contractului de executie lucrări nr. (.....).02.2019 încheiat între acest spital public în calitate de achizitor și (.....) SRL în calitate de antreprenor/executant, în perioada luna decembrie 2019-
28.02.2020, în mod direct, pentru sine:
-a primit de la suspectul (.....) suma de 10.000 de euro în BAIA MARE în luna decembrie 2019 care proveneau de la (.....) SRL,
-a primit de la suspectul (.....) suma de 120.000 de lei în sediul Spitalul Județean de Urgență ,,Dr. Constantin Opriș” Baia Mare în data de 28.02.2020, care i-au fost dați anterior, în data de 27.02.2020 de (.....), administrator SC (.....) SRL și persoană apropiată de conducerea (.....) SRL, sume de bani care nu i se cuveneau acesteia, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu ca manager și ordonator de credite.
(.....)
Conform mentiunilor din adresa de înaintare a prezentului referat s-a respectat dreptul avocatului ales de a consulta dosarul de urmărire penală.
Întrucât din cuprinsul art. 202, al. 4 C.proc.pen. reiese că măsurile preventive sunt ierarhizate în funcţie de gravitatea lor, având în vedere şi hotărârea pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza McKay c. Marii Britanii în care s-a statuat că înainte de a se lua măsura privativă de libertate a arestării preventive, care reprezintă maximul de ingerinţă în dreptul la libertate al inculpatului, trebuie analizată posibilitatea luării unor măsuri restrictive de libertate mai puţin grave, arătăm că măsurile controlului judiciar, respectiv arestului la domiciliu, nu sunt suficiente, din motivele prezentate detaliat anterior, nefiind proportionale cu scopul urmărit prin dispunerea măsurii preventive, în speţă mentinerea ordinii publice şi înlăturarea unei stări de pericol pentru aceasta, după cum am descris anterior, cu atât mai mult cu cât inculpata a săvârșit infracțiunea în prezent fiind constatată în flagrant delict, deci nu în urmă cu o perioadă îndepărtată, existând posibilitatea rezonabilă ca aceasta, profitand de aceiași functie să săvârșească infractiuni similare și în viitor.
Luarea măsurii arestarii preventive este în interesul bunei desfășurari a urmăririi penale, întrucat în cauza se impune efectuarea în continuare printre altele, a următoarelor activitaţi: audierea de martori, analiza înscrisurilor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, redarea altor convorbiri telefonice relevante etc.
Privarea de libertate a inculpatei PINTEA SORINA este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Raportat la împrejurările şi modul de desfăşurare a activităţii infracţionale cu siguranţă gravitatea faptelor şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege nu pot constitui singurele temeiuri de apreciere asupra pericolului social pentru ordinea publică.
Aşa cum s-a statutat în mod constant de Jurisprudenta CEDO, măsura arestării preventive este o măsură excepţională, astfel că luarea şi menţinerea ei, trebuie dispusă doar în cazuri temeinic justificate. Prezervarea ordinii publice este apreciată, însă, ca un element pertinent şi suficient pentru privarea de libertate a unei persoane, daca se bazeaza pe fapte de natura să arate ca eliberarea respectivei persoane ar tulbura în mod real ordinea publică.
Este adevarat ca pericolul pentru ordinea publica nu se confunda cu pericolul social ca trasătură esențiala a infractiunii, dar aceasta nu înseamna ca în aprecierea pericolului pentru ordinea publica trebuie facuta abstractie de gravitatea faptei.
Sub acest aspect se constată că în speta existenta pericolului public rezultă din însuşi pericolul social al infractiunii pentru care este cercetată inculpata, avandu-se în vedere reactia publica la comiterea unor astfel de infractiuni și posibilitatea comiterii unor fapte asemanatoare chiar de către aceiași inculpată care a demonstrat un nivel ridicat de perseverență infracțională și dezinvolutură, ușurință deosebită în săvârșirea faptei.
Prin urmare la stabilirea pericolului public avem în vedere date legate de persoana inculpatei, în speţă manager de spital public, fost ministru al sănătății, cât și date referitoare la fapta, date care în speță sunt de natura a crea un sentiment de insecuritate, credinta că justitia nu actioneaza indeajuns împotriva infractionalitatii, în lipsa luarii masurii arestarii preventive pentru fapte cu adevărat grave, astfel cum este cazul în acest dosar.
Din această perspectivă se reţine că, lăsarea în libertate a inculpatei nu ar duce la îndeplinirea exigenţilor art 202, al. 1 C.pr.pen. întrucât s-ar crea impresia atât inculpatei cât şi celorlalţi destinatari ai legii penale că un asemenea comportament este îngăduit fără luarea unei masuri ferme din partea autorităţilor şi în acest mod s-ar crea o stare de profundă nemulţumire şi de temere, tulburându-se starea de normalitate denumită de legiuitor „ordine publică”.
Având în vedere că măsura arestării preventive este necesară în interesul urmăririi penale pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, ea fiind totodata în acord cu prevederile și jurisprudenta CEDO, fiind vorba despre o ingerinta a autoritatilor într-un drept fundamental, însă o ingerinta necesară întro societate democratica, ce urmareste un scop legitim, este prevazută de lege si se caracterizeaza prin proportionalitate prin raportare la scopul urmarit, în temeiul art.224, al.1 CPP rap. la art. 223, al.2 CPP
Solicităm judecătorului de drepturi și libertăți
Luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpata PINTEA SORINA (.....), cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, faptă prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 CP (2 acte materiale), pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 29.02.2020 până la data de 29.03.2020 inclusiv.
PROCUROR (.....)”