Toţi primarii, indiferent de coloratura politică, susţin că noile prevederi legislative prin care guvernanţii au decis plafonarea unor taxe locale şi anularea altora îi va aduce la sapă de lemn. Ca rezultat al impunerii acestor prevederi, autorităţile publice locale spun că vor avea în anul curent pierderi de 200 de milioane de lei. Majoritatea primarilor au aflat despre noile prevederi abia după publicarea acestora în Monitorul Oficial.
Principala cerinţă a primarilor este revenirea la metoda veche, potrivit căreia autorităţile locale stabileau de sine stătător taxele pentru diferite domenii de activitate, inclusiv cea de comerţ. Preşedintele Congresului Autorităţilor Publice Locale din Moldova, Tatiana Badan, a menţionat, într-o conferinţă de presă, că prevederile legislative în cauză au fost adoptate abuziv, cu lipsă totală de transparenţă, fără a consulta autorităţile publice locale. Acestea contravin Constituţiei şi sunt îndreptate împotriva autonomiei locale. Primarul oraşului Cimişlia, Gheorghe Răileanu, a subliniat că în zona de sud a ţării a fost implementat, cu sprijinul european, un proiect de colectare şi prelucrare a deşeurilor. Însă, prin eliminarea taxei de colectare a deşeurilor, proiectul poate deveni un eşec. Edilul spune că a avut nevoie de aproape un an ca să convingă locuitorii oraşului să achite o taxă simbolică, de 8 lei pe lună, pentru evacuarea deşeurilor şi, după ce mecanismul a fost pus în funcţie, votul Parlamentului reduce la zero eforturile în cadrul acestui proiect. Săracii din Soroca, fără susţinere
Primarul oraşului Soroca, Elena Botnarenco, a spus că în anul curent bugetul local va rata venituri de peste un milion de lei după reducerea şi chiar anularea unor taxe locale. Din veniturile planificate urmau să se facă cheltuieli pentru susţinerea socială a persoanelor defavorizate şi pentru finanţarea mai multor activităţi culturale şi sportive. Oraşul Soroca a fost declarat Capitala Tineretului în anul 2014. Din lipsă de fonduri, Primăria nu va putea organiza evenimentele preconizate pe parcursul anului, a mai spus Elena Botnarenco.
Constantin Cojocari, primarul de Edineţ, a notat că prin plafonarea taxelor locale cel mai mult vor avea de suferit întreprinzătorii mici şi mijlocii de la sate, care vor trebui să achite aceleaşi taxe ca şi staţiile PECO, cazinourile şi supermarketurile. Astfel, un agent economic care are o gheretă la piaţă va trebui să achite aceeaşi taxă anuală ca şi un proprietar de supermarket. În opinia edilului, o asemenea abordare vine să susţină interesele agenţilor economici mari şi să îngroape economia de la sate. Reprezentanţii Primăriei Chişinău susţin însă că cel mai mult de pe urma acestei legi are de suferit Capitala. Prejudiciul suportat de municipalitate s-ar ridica la 40 de milioane de lei. CALM cheamă Parlamentul să judece la rece Congresul Autorităţilor Publice Locale din Moldova (CALM) a adoptat o declaraţie prin care solicită Parlamentului să abroge de urgenţă noile prevederi. Reprezentanţii parlamentului s-au întâlnit cu primarii din localităţi pentru a discuta despre revenirea la plafonul impozitelor locale. Parlamentarii deocamdată nu sunt dispuşi să renunţe la noile reguli, însă spun că sunt în căutarea soluţiilor de compromis. De cealaltă parte, autorităţile centrale, în repetate rânduri, au anunţat că lipsa plafonului pentru taxele locale a generat mai multe abuzuri în teritoriu, unor agenţi permiţându-li-se să plătească impozite ridicole, iar alţii scoteau bani grei pentru taxe la decizia autorităţilor locale. Coaliţia majoritară însă recunoaşte că plafonarea nu este neapărat cea mai bună decizie. Deputaţii din alianţa de la guvernare spun că sunt în căutarea unei soluţii. Un mecanism de reglementare a taxelor locale Un mecanism de reglementare a taxelor este necesar, pentru a evita situaţia când taxele diferă radical de la o zonă la alta, a spus preşedintele Parlamentului, Igor Corman, solicitat de IPN să comenteze nemulţumirile primarilor şi ale preşedinţilor de raioane, legate de decizia Parlamentului de a plafona taxele locale. "Din 2011 până în 2013, consiliile locale au luat decizii prin care au majorat taxele cu 700, 800 şi chiar 900%. Pe de altă parte, au fost depistate cazuri potrivit cărora unii agenţi economici erau scutiţi de achitarea taxelor", a comunicat Igor Corman. Oficialul susţine că este nevoie de un mecanism clar de reglementare a acestor taxe, pentru a permite agenţilor economici să activeze în condiţii echitabile.