Medicii români au pus la punct toate detaliile operaţiei, însă selecţia unui donator potrivit este mai complexă decât la restul transplanturilor.
Medicii români se pregătesc pentru o nouă premieră în domeniul medical. Este vorba despre primul transplant de plămâni care se va face la noi în ţară. O echipă de medici de la Spitalul de Urgenţă Floreasca este pregătită să intervină de îndată ce se va găsi un donator, intervenţia urmând să fie realizată de medicul Şerban Brădişteanu, care a făcut şi primul transplant de cord din România.
Există toate condiţiile tehnice pentru această intervenţie
Astfel de intervenţii se fac de mai bine de 15 ani în clinici din Austria şi Spania, unde există şi rata cea mai mare de donatori de organe, datorită legii care permite consimţământul prezumat (acordul pentru transplant se dă din timpul vieţii).
În România nu s-a mai făcut o astfel de intervenţie, dar s-au prelevat plămâni de la donatori în moarte cerebrală, care au fost trimişi în Austria pentru un transplant. „Vrem să facem astfel de intervenţii şi aici, întrucât timp de un an ne-am preocupat să avem toate condiţiile tehnice pentru a realiza acest lucru“, a specificat medicul Victor Zota, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant.
Zeci de pacienţi pe listele de aşteptare
Zeci de români sunt deja înscrişi pe listele de aşteptare pentru un transplant de plămâni, însă medicii nu au putut încă efectua o astfel de intervenţie, întrucât este greu de găsit un organ sănătos. „Plămânul este un organ foarte sensibil, dificil de obţinut pentru un transplant. Chiar dacă avem donatori în moarte cerebrală, selecţia care se impune este extrem de riguroasă“, explică medicul Şerban Brădişteanu, de la Spitalul de Urgenţă Floreasca. Plămânii recoltaţi de la donatori trebuie să nu fi fost afectaţi de infecţii, hematoame, să nu fie prelevaţi de la fumători, să aibă dimensiunile potrivite, astfel încât să se potrivească în toracele „primitorului“. „Doar 16 la sută dintre donatorii în moarte cerebrală pot fi şi donatori de plămâni. Plămânii donatorului trebuie să se potrivească la diametru cu primitorul“, spune medicul Victor Zota.
Riscul de respingere ajunge la 15%
În cazul unui transplant de plămâni, riscul ca organismul să respingă noile organe este de până la 15%, spun specialiştii, dar procentele pot varia în funcţie de fiecare caz în parte. Între donator şi pacientul transplantat trebuie să existe anumite compatibilităţi: grupă de sânge, caracteristici de ţesut, înălţime şi greutate. Chiar şi atunci când sunt respectate aceste condiţii, există permanent riscul ca sistemul imunitar să vadă în noii plămâni un „corp străin“ şi să declanşeze un atac asupra lor. Medicii susţin însă că, datorită medicamentelor performante, pacienţii ajung să aibă şanse de supravieţuire foarte mari. Transplantul de plămâni este o intervenţie care se face în multe ţări din vestul Europei, dar cele mai multe intervenţii de succes s-au înregistrat în Spania şi Austria.
Doctorul Şerban Brădişteanu s-a specializat în astfel de intervenţii în clinici de profil din Franţa, Germania şi SUA, unde medicii sunt învăţaţi să facă transplanturi în bloc, respectiv de inimă şi de plămâni.