Descoperirea aparţine poliţiştilor Serviciului Transporturi Maritime Constanţa, care spun că prejudiciul poate fi mult mai mare, având în vedere modul în care firma a efectuat operaţiuni de export combustibil.
SC Oil Prod SRL Constanţa, administrată de mai mulţi ani de cetăţeanul moldovean Alexandru Verşinin, deţine un uriaş depozit cu rezervoare de combustibil, în zona industrială a oraşului, închiriat de la OIL Terminal. Firma, specializată în fabricarea de produse petroliere în regim de antrepozitare fiscală, a mai fost în atenţia poliţiştilor de la Investigarea Fraudelor. De această dată, poliţiştii din port au descoperit că nava NS Parade, pavilion Liberia, pregătită să plece în Turcia cu 35.000 tone combustibil, avea, pe lângă documentele de transport pentru această cantitate, un alt set de documente false, pentru 25.000 tone combustibil, în valoare de 10 milioane euro. "Era o imposibilitate fizică. Am făcut verificările corespunzătoare, iar capacitatea navei era de 35.000 tone. Nu putea căra mai mult decât poate duce. Asta înseamnă operaţiuni nereale, incriminate ca evaziune fiscală", explică procurorul de caz, Teodor Niţă. Ieri, poliţiştii şi procurorii constănţeni au efectuat trei percheziţii, două la Constanţa în zona depozitelor şi la sediul social al SC Oil Prod, şi o percheziţie la punctul de lucru din Bucureşti. Au fost ridicaţi zeci de saci cu documentele contabile din ultimii 6 ani, precum şi unităţi de calculator pentru percheziţia informatică. La depozitul firmei au găsit şi verificat 11 rezervoare de combustibil, motorină E5, păcură şi biodizel, în valoare totală de 2 milioane euro, pe care le-au sigilat şi lăsat în custodia Oil Terminal, până la stabilirea legalităţii provenienţei lor. Administratorul nu a fost găsit. El ar fi plecat în Republica Moldova, însă directorii executivi au început să dea cu subsemnatul, angajându-şi deja apărarea. Poliţiştii urmează să verifice câte asemenea exporturi de produse petroliere fictive au avut loc în ultimii ani. În acte apărea că se exportă, de exemplu 60.000 tone, iar în realitate, 30.000 tone rămâneau în ţară fiind vândute la negru. Aşa că, adevăratul prejudiciu şi mecanismul lui de producere urmează să fie stabilite de poliţiştii din port, procurori, împreună cu vameşi şi experţi financiar-contabili.