EVALUARE. Poliția de Frontieră Română are cele mai multe misiuni la granițele Uniunii Europene

Raportul Agenţiei privind contribuţia statelor membre la operaţiunile comune FRONTEX arată că, în anul 2015, Poliţia de Frontieră Română (PFR) este pe primul loc la numărul de zile de misiune desfăşurate de experţii români la granițele Uniunii Europene. Dezvăluirea a fost făcută în cadrul ședinței de bilanț a activității PFR pe anul 2015 la care a participat ministrul afacerilor interne, Petre Tobă.

Din datele prezentate de Poliția de Frontieră Română reiese că în clasamentul realizat cu privire la rezerva naţională de experţi, România ocupă locul 5 după Spania, Olanda, Germania şi Portugalia. 

De asemenea, în cursul anului 2015 au fost încheiate şi puse în aplicare planuri de cooperare cu structurile similare din Republica Ungară, Republica Bulgaria, Republica Moldova, Republica Serbia şi Ucraina,  precum si din statele membre ale Uniunii Europene, fiind desfăşurate activităţile specifice conform prevederilor acestora la care au participat 637 reprezentanţi ai Poliţiei de Frontieră.

Prezent la manifestarea prilejuită de evaluarea ctivității PFR pe anul 2015, minstru Petre Tobă a declarat că, în contextul fenomenului migraționist cu care se confruntă statele din Uniunea Europeană, România își menține poziția față de înființare a Agenției Europene a Polițiilor de Frontieră și a Gărzilor de Coastă.

Oficialul MAI a mai precizat că Unitatea Națională de Informații privind Pasagerii (UNIP), care va prelua datele transmise de către transportatorii aerieni referitoare la pasagerii zborurilor având puncte de plecare, escală sau destinație finală pe teritoriul României, va fi operațională începând cu luna iunie, anul acesta.

În acest context, Tobă a mai precizat că taberele de refugiați de la Lunga și Oravița sunt pregătite, în cazul în care România se va confrunta cu un val de refugiați.

În cadrul evaluării anuale, șeful Poliției de Frontieră Române, chestorul Liviu-Marius Galoș, a prezentat principalele rezultate de anul trecut,  dar și prioritățile pentru anul acesta.

Oficialul PFR a precizat că, în condiţiile afluxului masiv de migranţi către Europa occidentală, a fost necesară concertarea eforturilor pentru gestionarea eficientă a fenomenului la frontierele României, sens în care  Poliţia de Frontieră s-a implicat activ în stabilirea cadrului normativ necesar, organizarea taberelor temporare pentru migranţi la graniţa româno-sârbă, precum şi implementarea unui control sistematic în toate punctele de trecere şi supravegherea sporită a frontierei de stat.

La capitolul indicatori de performanță, șeful PFR a subliniat:

Valorile de trafic înregistrate în punctele de control trecere frontieră au fost de aproximativ 50.304.000 treceri persoane (42.385.000 cetăţeni U.E. şi 7.919.000 cetăţeni non - U.E.) şi 13.620.000 mijloace de transport. În comparaţie cu anul trecut, valorile de trafic pentru persoanele care au trecut frontiera României au crescut cu 12,8%(43.051.000 treceri persoane)  iar pentru mijloace de transport  cu 17,4% (11.599.000).

În anul 2015 au fost constatate 20.596 fapte ilegale din care 8.437 infracţiuni şi 12.159 contravenţii.

Cele mai multe infracţiuni descoperite au vizat tentativa sau trecerea ilegală a frontierei şi falsul sau uzul de fals (2.992 fapte), urmate de infracţiunile de natură economico-financiară, inclusiv contrabanda cu bunuri (1.578 fapte) şi braconajul piscicol (1.000 fapte).

Anul trecut, la frontiera cu R. Moldova au fost depistate cele mai multe fapte de natură penală, numărul acestora reprezentând 23,3% din numărul de infracţiuni constatate la frontiera României, iar cele mai multe sancţiuni contravenţionale au fost aplicate la frontiera cu Serbia (23,3% din numărul total).

În anul 2015 nu s-a permis intrarea în ţară unui număr de 4.956 cetăţeni străini ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale de intrare în ţară. Principalele motive pentru care a fost dispusă măsura de nepermitere a intrării în ţară au fost: nu deţine o viză valabilă sau un permis de şedere valabil, respectiv nu posedă documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere. De asemenea, în urma controalelor desfăşurate nu s-a permis intrarea în ţară pentru 148 cetăţeni străini care erau semnalaţi ca o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale. 

Pe linia migraţiei ilegale, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă 1.481 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera, din care 936 pe sensul de intrare în ţară şi 545 pe sensul de ieşire, mare parte dintre ei acţionând ilegal la frontieră organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi.

• au fost depistate 392 grupuri de migranţi în care au fost identificaţi 211 traficanţi.
• 175 călăuze/transportatori, cetăţeni români şi străini, implicate în sprijinirea migranţilor în încercarea de a trece ilegal frontiera.
• 517 dintre migrantii depistati au incercat sa treaca ilegal frontiera ascunsi in mijloace de transport.

Dintre modalităţile de încercare de intrare/ieşire ilegală în/din România folosite mai des de migranţi au fost:

• tentativă de trecere ilegală pe frontiera „verde” sau maritimă,
• ascunderea în mijloace de transport,
• utilizarea documentelor false/falsificate.

În ceea ce priveşte naţionalitatea persoanelor depistate în tentativă de trecere ilegală a frontierei, se constată că cea mai mare parte dintre acestea provin din ţări precum Siria, Afganistan, Irak, Pakistan şi Iran.

În raport cu afluxul de migranţi ce a afectat teritoriile statelor europene, atât membre ale Uniunii Europene, cât şi state terţe cum ar fi cele din Balcanii de Vest,  numărul migranţilor depistaţi la frontierele României, în anul 2015, s-a menţinut la nivelul anilor anteriori, fără să ne confruntăm cu o presiune migraţionistă.

Pentru gestionarea fenomenului migraţionist la frontierele României în eventualitatea unui aflux masiv de migranţi, la nivelul Poliţiei de Frontieră Române au fost luate o serie de măsuri, după cum urmează:

• au fost elaborate planuri de măsuri în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului migraţionist la frontierele României,
• au fost create rezerve de personal din cadrul structurilor operative centrale şi teritoriale, care să suplimenteze la nevoie efectivele aflate în serviciu la frontiera cu Serbia şi Bulgaria,
• au fost identificate şi transferate temporar la cele două frontiere mijloace tehnice de mobilitate şi supraveghere în vederea creşterii capacităţii operative,
• au fost suplimentate cotele de carburanţi alocate mijloacelor de mobilitate destinate supravegherii şi controlului frontierei,
• s-a participat la elaborarea unor documente de lucru comune alături de autorităţile/instituţiile publice prevăzute în HG nr.572/2008 privind constituirea grupului de coordonare a implementării Strategiei naţionale privind imigraţia.
• au fost desfăşurate o serie de întâlniri de lucru cu reprezentanţii celorlalte structuri din cadrul M.A.I. având ca obiectiv elaborarea unui act normativ care să prevadă paşii ce trebuie urmaţi în eventualitatea sosirii unui aflux masiv de migranţi la frontierele României.  Astfel a fost aprobată OUG 53/20015pentru stabilirea unor măsuri de gestionare, prin intermediul centrelor integrate, a situaţiilor determinate de apariţia pe teritoriul României sau la frontieră a unui aflux masiv de persoane strămutate din ţări terţe, care nu se pot întoarce în ţara de origine.

Poliţia de Frontieră a participat la activităţile desfăşurate în cadrul Centrului Judeţean de Conducere Integrată a Acţiunilor - Timiş, pentru operaţionalizarea taberelor temporare pentru migranţi în localităţile Lunga şi Moraviţa cu ocazia simulărilor privind modul de acţiune al forţelor structurilor M.A.I .în cadrul acestor tabere.

Au fost constatate 208 infracţiuni de natură economico – financiară şi 1.370 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală, valoarea bunurilor confiscate fiind de 204,8 milioane lei. Au fost depistate 437 persoane în trecere sau tentativă de trecere ilegală a frontierei asupra cărora au fost descoperite bunuri care făceau obiectul contrabandei sau traficului ilegal cu bunuri.

Au fost reţinute în vederea confiscării 11,1 milioane pachete ţigări, cu o valoare aproximativă de 105 milioane lei, aproximativ 1.328 kg tutun şi au fost identificate şi destructurate 28 grupuri organizate în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost implicate 294 persoane.                                

Alte bunuri reţinute în vederea confiscării :

• 5.441 litri de alcool;
• 375 kg cafea;
• 7 kg bijuterii din aur;
• 26 kg chihlimbar;
• 166 flori de mina.

Pe linia dreptului de proprietate intelectuală, în perioada analizată au fost constatate 223 fapte de natură infracţională, fiind depistate- bunuri contrafăcute purtând mărci internaţionale protejate, precum:

• articole de îmbrăcăminte şi lenjerie;
• produse cosmetice şi de parfumerie;
• încălţăminte.

Alte descoperiri înregistrate în anul 2015, au fost :

• 176 autovehicule suspecte a fi furate;
• 45 de arme, majoritatea neletale, 2899 cartuse (majoritatea de vanatoare) si peste 16 kg de materiale pirotehnice (artificii, petarde etc)
• 39,16 kg canabis (din care 35,95 kg frunze de Khat), 210 grame haşiş,
• 227.740 comprimate şi 135 fiole, substanţe anabolizante;
• au fost constatate 1.001 infracţiuni de braconaj piscicol, aplicate 1.243 sancţiuni contravenţionale în valoare de 259.200 lei şi ridicate în vederea confiscării: 112 ambarcaţiuni, 71 motoare barcă, 70.182 m plase monofilament, 895 unelte de pescuit, 47.413 kg peşte, 328 kg icre.

La capitolul Cooperare au fost subliniate următoarele:

În anul 2015, Poliţia de Frontieră Română a participat la 14 operaţiuni comune, un Exerciţiu de intervenţie rapidă şi 2 proiecte pilot  organizate sub egida FRONTEX.

În anul 2015, P.F.R. a detaşat în cadrul operaţiunilor FRONTEX:

• 242 poliţişti de frontieră
• 2 nave maritime
• 7 autospeciale cu termoviziune
• 11 echipaje canine
• 23 autospeciale de patrulare
• 43 autoturisme de serviciu
• aparatura de vedere pe timp de noapte şi aparate portabile cu termoviziune

În Raportul Agenţiei privind contribuţia statelor membre la operaţiunile comune FRONTEX în anul 2015 se arată că Poliţia de Frontieră Română este pe primul loc la numărul de zile de misiune desfăşurate de experţii români, respectiv acelaşi loc la numărul de experţi detaşaţi cu statut S.G.O. (Seconded Guest Officers) în activităţile operaţionale Frontex. De asemenea, în clasamentul realizat cu privire la rezerva naţională de experţi, România ocupă locul 5 după Spania, Olanda, Germania şi Portugalia.

În cursul anului 2015 au fost încheiate şi puse în aplicare planuri de cooperare cu structurile similare din Republica Ungară, Republica Bulgaria, Republica Moldova, Republica Serbia şi Ucraina,  precum si din statele membre ale Uniunii Europene, fiind desfăşurate activităţile specifice conform prevederilor acestora la care au participat 637 reprezentanţi ai Poliţiei de Frontieră.

La capitolul utilizare resurse:

Dinamica de personal:

• aproximativ  95% procent de încadrare cu personal.
• peste 82% din personalul încadrat îşi desfăşoară activitatea în domeniul operativ şi 18% în cadrul structurilor suport.
• aproximativ 73%  din totalul personalului îşi desfăşoară activitatea la frontiera externa a Uniunii Europene ( frontiera cu Ucraina, Republica Moldova, Marea Neagră şi Serbia).

Pregătire profesională :

- 2.648 poliţişti de frontieră au participat la cursuri

organizate de către instituţiile de învăţământ ale P.F.R., M.A.I.  sau firme specializate;

- 1.909 poliţişti de frontieră au participat la activităţi de pregătire complementare (seminarii, simpozioane, consfătuiri, operaţiuni comune, sesiuni de instruire şi comunicări ştiinţifice);

- 270 poliţişti de frontieră au participat la cursuri de pregătire, specializare şi perfecţionare organizate sub egida FRONTEX;

- peste 90 experţi din Statele Membre au participat la cursuri şi grupuri de lucru în unităţile de învăţământ ale PFR, partenere FRONTEX.

Antrenare / motivare personal :

- 1.724 politisti de frontiera recompensaţi;

În urma măsurilor implementate pe linia prevenirii si combaterii actelor de coruptie, în anul 2015, la nivelul Poliţiei de Frontieră Române s-au înregistrat 172 cazuri de rezistenţă la corupţie (desistări), fiind sesizate imediat structurile teritoriale D.G.A.

Cele mai semnificative cazuri au fost înregistrate la nivelul I.T.P.F. Iaşi şi I.T.P.F. Giurgiu, valoarea sumelor promise de către autorii infracţiunii ajungând la 4.500 de euro.

Resurse materiale:

Nivelul actual de dotare asigură suportul misiunilor operative specifice Poliţiei de Frontieră Române, gradul de înzestrare al mijloacelor de mobilitate şi supraveghere de la structurile P.F.R. fiind cuprins între 45 şi 80 %.

De asemenea, se continuă acţiunile de implementare şi asigurare a mentenanţei Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei şi s-a asigurat mentenanţa sistemelor SCOMAR (Sistem de supraveghere la Marea Neagra) şi SCOD (Sistemul de Supraveghere la Dunăre). S-au modernizat sistemele de comunicatii voce-date şi au fost executate lucrări de construcţie şi reabilitare la mai multe sedii ale structurilor P.F.R.

Resurse financiare:

- Fonduri bugetare: aproximativ 900 milioane lei - s-a urmărit respectarea disciplinei financiare, asigurarea finanţării corespunzătoare, atât a activităţilor de supraveghere şi control a frontierei, cât şi a activităţilor financiar-logistice ale structurilor P.F.R., asigurării echilibrului financiar între ordonatori terţiari subordonaţi şi încadrarea cheltuielilor în limitele creditelor aprobate.

- Fonduri financiare nerambursabile:

Poliţia de Frontieră Română a gestionat proiecte finanţate din Fondul Frontierelor Externe în domeniului supravegherii şi controlului trecerii frontierelor, precum şi proiecte finanţate din alte fonduri nerambursabile (programe, mecanisme, instrumente financiare nerambursabile) pentru care finanţatorii sunt Comisia Europeană, precum şi alte organisme, autorităţi şi instituţii naţionale şi internaţionale:

I. Programul general „Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” Fondul pentru Frontierele Externe, care a fost derulat din anul 2010 şi în care Poliţia de Frontieră Română a avut calitatea de beneficiar, valoarea totală fiind de 52 milioane euro.

În anul 2015 au fost finalizate acţiunile întreprinse de P.F.R. prin Programul Anual 2013, finanţate prin Fondul pentru Frontierele Externe (2007-2013). Valoarea aprobată prin Programul Anual a fost de 11,28 mil euro pentru un număr de 19 proiecte, iar valoarea plătită este de 10,77 mil euro. Gradul de absorbţie al Programului Anual 2013 este de 95,41%.

II.  Fondul de Securitate Internă – sprijină punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă şi o abordare coerentă şi amplă a cooperării în domeniul aplicării legii, inclusiv gestionarea frontierelor externe ale UE, valoarea totală fiind de 42,34 milioane euro.

Pentru cadrul financiar 2014-2020, prin Fondul de Securitate Internă - componenta Frontiere şi Vize sunt finanţate 17 proiecte care continuă acţiunile finanţate prin Fondul pentru Frontierele Externe. În anul 2015 au fost aprobate 2 fişe de proiect în valoare de 4 milioane euro pentru continuarea realizării mentenanţei Sistemului SCOMAR şi a Sistemului SCOD, proiecte aflate în prezent în implementare.

III. Alte fonduri nerambursabile -15,36 milioane lei (programe, mecanisme, instrumente financiare nerambursabile) - la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sunt gestionate proiecte ce vizează cooperarea interinstituţională şi internaţională cu alte state în domeniul supravegherii şi controlului frontierei.

Proiecte internaţionale de succes finalizate în anul 2015:

Proiectul “Frontiere Inteligente“- SMART BORDERS, finanţat de Comisia Europeană prin Agenţia EU LISA, a fost finalizat în luna septembrie şi a fost un succes din punct de vedere al impactului, eficienţei şi acurateţii datelor prelevate. P.F.R. a participat în acest proiect alături de alte 7 state membre, testele având loc în 20 de puncte de trecere a frontierei dintre care 2 au fost la frontiera română, respectiv la Sculeni şi Iaşi–feroviar. Proiectul “Schimb de Tablouri situaţionale România – Bulgaria”, proiect încheiat cu succes, finanţat din Fondul Frontierelor Externe - Acţiuni Comunitare. 2 proiecte pentru înfiinţarea Unităţii de Informaţii pentru Pasageri în România (RO UIP), respectiv pentru schimb de informaţii între unităţile înfiinţate în alte 5 state, finanţate prin Programul ISEC şi Fondul de Securitate Internă Poliţie - Acţiuni Comunitare. Proiectele EUCISE (Common Information Sharing Enviroment for Maritime Surveillance in Europe) şi CISE ROM – care vizează o platformă comună de realizare a schimbului de informaţii în vederea supravegherii domeniului maritim al Uniunii Europene. Proiectul de cooperare în domeniul migraţiei ilegale şi protecţiei drepturilor omului cu Moldova şi Ungaria”, finanţat prin Mecanismul Norvegian, finalizat cu succes.  Totodată, Poliţia de Frontieră Română coordonează proiectul de cercetare-dezvoltare EWISA, la care participă şi autorităţile de frontieră din alte 3 state membre U.E.

De asemenea, au continuat acţiunile de implementare a Programului de Detectare şi Descurajare a Contrabandei Nucleare (NSDD) derulat în baza Acordului dintre Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din România şi Departamentul Energiei din Statele Unite ale Americii cu privire la cooperarea în domeniul prevenirii traficului ilicit cu substanţe nucleare şi alte materiale radioactive.

Programul constă în asistenţa acordată Poliţiei de Frontieră Române în ceea ce priveşte furnizarea echipamentului şi a materialelor, precum şi în efectuarea instruirii şi livrărilor prevăzute în Acord. În anul 2015, au fost puse în funcţiune sistemele de detectare a materialelor nucleare şi radioactive amplasate la P.T.F. Aeroport Henri Coandă Bucureşti, P.T.F. Albiţa şi P.T.F. Stânca Costeşti, în total, existând până în prezent, 60 de sisteme fixe reprezentând portaluri de detecţie a radiaţiei nucleare pentru vehicule şi pietoni, 108 sisteme mobile de detecţie a radiaţiei constând în dispozitive portabile, dozimetre şi pagere, 6 autovehicule dotate cu mijloace de detecţie a materialelor nucleare şi radioactive şi 6 detectoare portabile de radiaţii (tip rucsac).

Priorităţile Poliţiei de Frontieră Române pentru anul 2016 sunt:

• Continuarea procesului de optimizare a structurii organizatorice a Poliţiei de Frontieră Române, în scopul creării unei instituţii funcţionale, compatibilă cu structurile similare din ţările membre ale Uniunii Europene şi capabilă să combată eficient fenomenele infracţionale transfrontaliere;
• Gestionarea activităţilor pe linia prevenirii şi combaterii fenomenului migraţionist la frontierele României;
• Monitorizarea şi evaluarea în permanenţă a modului de acţiune privind controlul frontierei de stat,urmărind respectarea prevederilor legale.
• Operaţionalizarea UNIP prin conectarea unui număr cât mai mare de transportatori aerieni şi asigurarea cooperării cu celelalte autorităţi competente în vederea procesării datelor PNR;
• Menţinerea fermităţii şi consecvenţei în activităţile de prevenire şi combatere a corupţiei şi a faptelor de natură a aduce atingere imaginii instituţiei;
• Menţinerea la un nivel ridicat al gradului de pregătire a personalului propriu în vederea aplicării aquis-ului Schengen;
• Participarea poliţiştilor de frontieră la diverse cursuri de pregătire şi formare profesională, în conformitate cu nevoile existente în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu; 
• Continuarea participării la operaţiunile comune desfăşurate sub egida Agenţiei FRONTEX, precum şi la stabilirea măsurilor comunitare viitoare din domeniul gestionării frontierelor externe ale Uniunii Europene;
• Participarea la misiunile internaţionale organizate sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, Uniunii Europene sau altor organisme internaţionale;
• Dezvoltarea colaborării, în cadrul Forumului de cooperare la Marea Neagră, în special în privinţa prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi a infracţionalităţii transfrontaliere pe mare;
• Menţinerea schimbului operativ de date şi informaţii pentru realizarea prevederilor stipulate în acordurile bilaterale încheiate de România cu celelalte state, privind preluarea reciprocă a persoanelor aflate ilegal pe teritoriul unuia dintre statele contractante;
• Desfăşurarea activităţilor necesare pentru absorbţia la un nivel maxim a fondurilor comunitare nerambursabile destinate securizării frontierei externe a Uniunii Europene.