Comisia marseaza pe sursele ecologice si pe tehnologiile nepoluante pana in 2020.

Comisia Europeana vrea independenta energetica, costuri stabile si mai putina poluare. Acestea sunt concluziile noii strategii in domeniul energiei, pana in 2020, prezentata ieri de executivul european.

Atentia acordata alimentarii cu energie a crescut in ultimii doi ani, interval in care cotatiile titeiului s-au dublat, iar statele membre UE au realizat cat de aproape sunt sa ramana fara incalzire daca Rusia sau alt furnizor important se hotaraste sa sisteze exporturile.

Anul trecut, pentru cateva zile, au fost sistate importurile in UE din cauza scandalului dintre Ucraina si Rusia, iar saptamana aceasta - cele de titei prin Belarus.

Cum resursele de gaze si titei ale Europei sunt insuficiente in comparatie cu cat se consuma, intreaga economie europeana este supusa riscurilor legate de cantitatile si preturile la care se importa.

Consum rational Pe langa producatori, strategia ii vizeaza si pe  cetatenii de rand ai Uniunii. Obiectivul pe hartie al oficialilor de la Bruxelles este sa creasca eficienta energetica cu 20a pana in 2020. Pentru a-l atinge, au propus un plan cu 75 de masuri.

Printre acestea: sa existe un prag de eficienta energetica minima pentru frigidere, aparate de aer conditionat, dar si alte electrocasnice. Aceleasi criterii se vor aplica si caselor.

De asemenea, se vor inaspri standardele antipoluare aplicate in industria auto si aeronautica. Iar firmele din industrie vor fi obligate sa utilizeze tehnologii care "capteaza" emisiile de dioxid de carbon.

Accent pe regenerabile

Noua strategie prevede ca 21a din energia produsa pe teritoriul UE sa provina din surse regenerabile precum cele eoliene, solare sau hidro, aproape dublu fata de 2001. Pentru a atinge aceasta tinta, economia europeana ar trebui sa inghita investitii de miliarde de euro. Comisia a hotarat sa alimenteze cu un miliard de euro in fiecare an bugetele de cercetare si dezvoltare in domeniul energetic.

Ceea ce se va traduce si prin dublarea sumelor alocate in cazul unora dintre programele aflate in derulare, cum este cel pentru Energie Inteligenta in Europa. Insa, pe langa cercetare, pentru a ajunge la o dublare a energiei produse de vant sau de soare, este nevoie de investitii si in capacitatile de productie.

In domeniul energiei produse pe baza curentilor de aer, investitiile au crescut spectaculos din 2001 - cu 150a, insa ponderea energiei eoliene a acestora ramane in continuare nesemnificativa. In domeniul captatoarelor solare, cresterea a fost de 70a. Comisia va propune ca fiecarui stat membru sa ii fie alocata o "tinta" la capitolul energie "curata", urmand ca ponderea fiecarei surse sa fie decisa la nivel national.

Transporturile sunt o alta sursa de consum de energie importanta, unde Comisia considera ca exista loc de economii la importuri. Oficialii europeni propun ca, pana in 2020, biocombustibilii (cum ar fi dieselul produs din soia) sa reprezinte 10% din consum.

Comisarii europeni considera ca sunt sanse mici ca tinta pentru 2010 - de 5,75% - sa fie atinsa, in conditiile in care, in prezent, doar in Germania 3,75% din combustibilul de pe piata e bio, in restul statelor ponderea fiind sub 0,5%.

Pe langa reducerea dependentei energetice, mutarea inspre combustibilii bio va permite si reducerea poluarii. Obiectivul european este ca emisiile de dioxid de carbon sa scada cu 20% pana in 2020, ceea ce ar permite "mentinerea" incalzirii globale in limita a 2 grade Celsius in plus fata de temperaturile de dinaintea industrializarii.

Probleme de concurenta Pe langa sensibilitatea la importuri, un alt punct slab al energiei europene identificat de Comisia Europeana este concurenta. Oficialii de la Bruxelles au realizat deja un raport in care au anchetat mai multi giganti energetici, ajungand la concluzia ca exista probleme de concurenta.

Prima: faptul ca intreaga piata este controlata de doar cativa jucatori. Mai mult, acestia cer clientilor contracte pe termen lung, ceea ce inseamna ca un consumator nu se poate muta usor de la un furnizor la altul.

In plus, desi s-a incercat separarea distributiei de productie, nu au fost facute suficiente progrese, ceea ce face ca interesele consumatorilor sa nu fie suficient de bine reprezentate.

Au fost indetificate patru proiecte care ar permite ameliorarea situatiei, crescand concurenta dintre furnizorii din tari diferite: interconectarea retelelor electrice din Polonia, Germania si Lituania, a celor dintre Franta si Spania, a centralelor eoliene din Nordul Europei si finalizarea conductei Nabuco.

Masuri Planurile UE

> 21% din electricitatea produsa sa provina din surse regenerabile: vant, energie solara sau hidro

> 10% din consumul de combustibili pentru transport sa fie biocombustibili

> Limitarea cresterii temperaturii provocate de incalzirea globala la 2 grade Celsius

> Cresterea eficientei energetice cu 20% pana in 2020

> Reducerea emisiilor de dioxid de cabon cu 20% pana in 2020

LIVRARI Ucraina si Belarus au creat probleme in alimentare Discutiile pe tema energiei in Uniunea Europeana s-au aprins dupa ce, iarna trecuta, statele membre s-au trezit fara presiune la gaze din cauza ca Ucraina, aflata in conflict cu Rusia, a sistat livrarile. S-a pus problema daca principalul furnizor de gaze si titei din UE este de incredere.

Temerile ca Rusia are la mana Uniunea Europeana la capitolul energie au fost confirmate de un al doilea conflict, de data aceasta intre Rusia si Belarus. Acesta s-a soldat cu sistarea livrarilor de titei luni, in cinci state membre. Ieri, Belarus a anuntat ca a ajuns la o intelegere cu Rusia. Ceea ce inseamna ca livrarile de titei catre Europa via Belarus vor fi reluate.

Disputa dintre Belarus si Rusia a inceput la sfarsitul anului trecut, cand primii au iesit la rampa plangandu-se ca Gazprom le forteaza mana sa renunte la taxele de tranzit percepute pe conductele de petrol si gaze care alimenteaza Europa, amenintand cu majorarea pretului la gaze perceput Belarusului, pana la 280 de dolari pe mia de metri cubi. Conflictul a escaladat la inceputul saptamanii, cand Belarus a oprit alimentarea cu petrol a statelor vest-europene, fara a da insa explicatii.

Aproape 10a din necesarul de titei al Europei venea din Rusia prin Belarus. Conducta alimenteaza cinci state membre: Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia si Polonia. Polonezii se pregateau ieri sa-si asigure surse de alimentare alternative, iar ungurii au facut apel la rezerve.