Băncile europene nu vor părăsi România, chiar dacă "păsuirea" statului elen le ridică unele probleme. Creditorii ne-ar putea însă acorda mai greu împrumuturi, devenind foarte prudenţi.
Liderii europeni s-au înţeles, la Bruxelles, asupra unui plan de salvare a Greciei care şterge jumătate din datoria statului elen. Soluţia ridică, însă, mari probleme celor care l-au împrumutat: băncilor din zona euro şi în special celor greceşti. Acestea trebuie recapitalizate, pentru a rămâne solvabile chiar dacă Grecia nu le returnează creditele. Ce reaşezări de poziţii ar putea determina noile cerinţe de la nivel european şi care vor fi implicaţiile în România?
Avem pe piaţa locală bănci greceşti, cu expunere mare pe datoria statului elen, dar interconxiunile din sistemul financiar fac ca în majoritatea bilanţurilor băncilor să vedem o implicaţie directă sau indirectă a reducerii datoriei.
Principalele opţiuni pe care bancherii le vor avea la dispoziţie pentru a creşte nivelul capitalurilor vor fi de a vinde o parte din active sau de a cere mai mulţi bani de la acţionari, au declarat pentru EVZ bancheri locali.
Imediat ce s-a decis continuarea acordului de împrumut cu finanţatorii externi, băncile străine prezente la noi s-au angajat ca, "în mod voluntar", să păstreze expunerea în România. Asta nu înseamnă însă că, în caz de urgenţă, nu pot retrage fonduri de aici pentru a se întări pe alte pieţe.
Reticenţă la creditare
Reprezentanţii băncilor sunt, însă, optimişti. Creditorii nu-şi vor retrage activele de pe piaţa autohtonă, deoarece nu au renunţat la afacerile de aici în perioade mult mai grele, ne-a declarat Radu Gheţea, preşedintele consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
"Nu şi-au retras ele afacerile de la noi în 1997 - 1998, când România a trecut printr-o criză mult mai mare", a spus acesta. Băncile din regiune, care au prezenţe importante pe piaţa locală, ar trebui ca, în mod normal, să îşi menţină afacerile de aici, a spus şi Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii.
Inevitabil, nevoia de a face rost de noi bani va face ca băncile să fie mai reticente la creditare, spun alţi bancheri. Potrivit lui Lucian Anghel, economist şef al BCR, de fiecare dată când vor acorda un credit, băncile vor alege plasamente sigure, pentru a nu mai ajunge în situaţia de a fi forţate în viitor să caute bani pentru a se capitaliza.
Prin urmare, multe firme ar putea ajunge cu foarte mare greutate să ia credite. Implicit, economia ar putea fi afectată de această prudenţă extremă a băncilor.
REZOLVARE
Menţinere "voluntară" a expunerii
Grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în august 2009, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%. În august 2009, acordul a fost semnat de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România. Potrivit unor surse citate de presă, FMI, CE şi BNR au convenit în luna iulie 2010 că expunerile pe piaţa românească pot varia într-o marjă de plus/minus 5% faţă de nivelul înregistrat în luna martie 2009. Băncile nu şi-au diminuat expunerile, iar unele dintre acestea chiar au majorat-o, au precizat sursele. Citiţi şi:
- Grecilor le-a fost ştearsă o datorie aproape cât PIB-ul României!
- Presa internaţională, despre summitul de la Bruxelles: un acord smuls cu forcepsul
- DOCUMENTUL salvării zonei euro. Citeşte AICI ce prevede
- RECAPITALIZAREA BĂNCILOR. Ce înseamnă asta?
- Urmările salvării Greciei de la faliment: Ce s-a rezolvat şi cine trage ponoasele?