Ambasadorul României la Beijing, Viorel Isticioaia Budura, a fost numit director general pentru Asia în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), noua instituţie de vârf a diplomaţiei comunitare. Decizia vine în contextul în care Consiliul European a decis vinerea trecută că viitorul UE e strâns legat de un parteneriat strategic realist cu China, ţară care va contesta după toate prognozele, în următoarele decenii, hegemonia americană pe scena internaţională.

Un comunicat remis presei de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru relaţii externe, Catherine Ashton, anunţă numirea ambasadorului român de la Beijing, Viorel Isticioaia Budura, în funcţia de director general în SEAE pentru gestionarea relaţiilor cu spaţiul asiatic.

Noul serviciu diplomatic european, care va prelua funcţiile de reprezentare şi negociere ale UE pe plan internaţional, îşi completează astfel organigrama la vârf, după o săptămână în care numele lui Isticioaia Budura a fost vehiculat intens ca soluţie posibilă pentru directoratul asiatic.

Deşi, aparent, funcţia obţinută de România e integrată unui algoritm de repartizare menit să mulţumească toate statele membre UE, numirea lui Budura reprezintă o victorie de proporţii a diplomaţiei autohtone. Practic, diplomatul MAE a obţinut un fotoliu la vârful lanţului decizional într-un domeniu extrem de sensibil pentru viitorul european - relaţia cu China.

Surse EVZ: Baconschi vrea China pe harta intereselor europene majore În ultimele săptămâni, România a încercat să promoveze intens un parteneriat strategic cu Beijingul construit pe argumente realiste. Pe 13 decembrie, la lucrările Consiliului pentru Afaceri Externe de la Bruxelles, unde s-au întâlnit toţi miniştrii de externe din spaţiul comunitar, şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, a livrat un document de lucru asupra relaţiilor UE cu partenerii strategici.

Din informaţiile EVZ, ministrul personal a solicitat la începutul lunii decembrie un raport de evaluare a legăturilor cu puterile emergente pe scena internaţională, punctele de atracţie fiind China şi abordarea unei perspective realiste de gestionare a relaţiilor cu Beijingul.

Chiar un comunicat al MAE din 14 decembrie notează că "România a contribuit substanţial la dezbatere, cu idei şi propuneri concrete care au fost preluate la nivelul UE, în perspectiva prezentării, de către ÎR Catherine Ashton, a Raportului către Consiliul European". Raportul cu pricina, întins pe 19 pagini, a fost supus dezbaterii vinerea trecută în faţa şefilor de state din UE, una dintre ideile principale fiind impunerea unei abordări pragmatice a gigantului asiatic.

"Există riscul ca Uniunea să devină irelevantă" La vârful diplomaţiei europene semnalul este că relevanţa Europei pe scena internaţională va depinde în următoarele decenii de îmbunătăţirea relaţiilor cu China. Toate acestea în condiţiile în care SUA nu mai par astăzi singurul partener strategic de cursă lungă al Bruxelles-ului. "Europa nu mai este în prima linie a preocupărilor strategice ale SUA. Washingtonul a recunoscut deja nevoia unor relaţii strânse cu Asia şi există riscul ca UE să devină irelevantă în contextul în care parteneriatele noastre în regiune dau dovadă de slăbiciuni", a explicat pe 17 decembrie Catherine Ashton.

Schimbarea e una majoră pentru o Uniune Europeană obişnuită, până acum, să vorbească utilizând vocabularul drepturilor omului şi al nevoii de democratizare a Chinei. O viziune realistă, croită pe principii pragmatice (impuse, după toate datele, şi de România pe agenda UE), va însemna că, pe termen scurt şi mediu, relaţia Bruxelles-Beijing se va plia mai ales pe priorităţile economice şi de securitate comune, mai puţin pe ideea schimbării sociale.

În condiţiile în care paleta de priorităţi strategice europene se schimbă fundamental, numirea unui român într-un post capital pentru dezvoltarea relaţiilor cu China indică responsabilitatea pe care şi-o asumă diplomaţia română, dar şi poziţia avantajoasă obţinută. Cu atât mai mult, semnalul este unul extrem de pozitiv pentru un corp diplomatic autohton intrat într-o relativă hibernare în ultimii ani, după atingerea obiectivelor de integrare în structurile NATO şi UE.

ORGANIGRAMĂ. Poziţia obţinută în cadrul SEAE îi va permite ambasadorului Budura să facă parte din Consiliul Politic al serviciului diplomatic european. FOTO: bruxelles2.eu

Cine este Viorel Isticioaia Budura Investirea lui Viorel Isticioaia Budura în funcţia de reprezentant al UE în Asia este poate cel mai important succes diplomatic românesc recent. Mai mult însă, el implică România într-un domeniu capital pentru viitorul UE într-o perioadă în care tot mai multe voci conturează scenariul unei Chine capabile să conteste supremaţia americană pe scena internaţională. Deşi argumentul e adesea neglijat la Bucureşti, capacitatea de seducţie românească e la cote înalte la Beijing.

• "Ai noştri uită mereu, nu şi chinezii, că România a fost, după Uniunea Sovietică, al doilea partener de modernizare industrială a Chinei Populare, de la mijlocul anilor ‘60 până la mijlocul anilor ‘70, când diferendul politic cu URSS i-a îndepărtat, iar România luase deja o parte din tehnologiile occidentale, le asimilase şi vreme de un deceniu şi jumătate a participat la modernizarea industriei grele şi, mai ales, a industriei energetice. Planul hidrocentralei de la Porţile de Fier a fost dat în întregime prietenilor chinezi, care l-au copiat şi l-au folosit. Primii antrenori de fotbal, de scrimă, de gimnastică au fost români; unul dintre cei mai mari profesori de arte plastice venit aici a fost pictorul Eugen Popa, care între 1960 şi 1962 i-a învăţat pe chinezi desprinderea de realismul socialist. Cele mai mari universităţi în domeniul petrolier au fost create de profesori români, care au venit aici la aniversarea de 20 de ani. România are o tradiţie păstrată de elită chineză. În întreprinderile chinezeşti se mai lucrează cu strungurile carusel - de altfel, exportăm încă strunguri cu comandă digitală de la Bacău, iar un astfel de utilaj costă mai mult de un milion de dolari", susţinea Viorel Isticioaia Budura într-un interviu acordat pentru "România liberă" în august 2010.

Viorel Isticioaia Budura lucrează de peste trei decenii în Ministerul Afacerilor Externe, fiind un specialist în probleme asiatice. Budura a absolvit o facultate de limba şi literatura chineză la mijlocul anilor '70. După ce a lucrat ca diplomat la Beijing, Tokyo şi Londra, Budura a devenit în 2000 ambasador la Seul, iar doi ani mai târziu a preluat postul de la Beijing, pe care îl ocupă şi astăzi. Un sinolog recunoscut, Budura este unul dintre cei mai apreciaţi ambasadori străini din China.

• "Când grupul de ambasadori europeni merge în provincie, unde sunt mai puţini cunoscători de limbă engleză, ambasadorii europeni mă desemnează ca purtător de cuvânt, să ţin toasturile, alocuţiunile în numele lor. Deşi, după cum ştiţi, preşedinţia, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, revine ambasadorului delegaţiei europene. Dar el nu ştie chineză, e francez", arăta Budura într-un interviu pentru "Adevărul"