Programul ExoMars, realizat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în colaborare cu agenţia spaţială rusă Roscosmos, pregăteşte lansarea unui rover de cercetare spre Marte în termen de patru ani pentru studierea solului marţian şi în special pentru descoperirea de eventuale dovezi ale vieţii pe marte.
Robotul mobil al misiunii europeano-ruse ExoMars 2020 va avea sarcina de a fora solul marţian pentru a încerca să găsească urme de viaţă din trecut pe această planetă.
ESA analizează joi şi vineri viitorul activităţilor sale într-o reuniune în care miniştrii care răspund de politica spaţială din cele 22 de state membre trebuie să ia decizii asupra celei de-a doua faze a misiunii ExoMars de explorare a planetei Marte în 2020 şi finanţării unui program destinat devierii într-un viitor apropiat a traiectoriei asteroizilor periculoşi, potrivit Agerpres. Consiliul Ministerial al ESA, care se desfăşoară în oraşul elveţian Lucerna, este prezidat joi de ministrul spaniol al economiei, industriei şi competitivităţii, Luis de Guindos. Reuniunea ministerială are în program deciderea viitorului finanţării mai multor propuneri ale agenţiei care însumează 11 miliarde de euro pentru următorii patru ani.
Este vorba de iniţiative şi misiuni care vor defini nu doar rolul pe care îl va juca pe viitor Europa în spaţiu, ci şi impactul important asupra industriei. Printre planurile prezentate ţărilor membre de directorul general al ESA, Jan Woerner, se află solicitarea statelor membre a circa 400 de milioane de euro fonduri suplimentare pentru finanţarea celei de-a doua faze a misiunii ExoMars de explorare a planetei Marte în 2020.
ESA asigură că tras învăţăminte din cele întâmplate la ultima misiune de explorare a Marte când la 19 octombrie modulul de aterizare Schiaparelli, ce urma să realizeze măsurători ştiinţifice a suprafeţei planetei roşii s-a prăbuşit din cauza unei erori de calcul. Asolizarea lui Schiaparelli reprezintă modalitatea de a testa tehnologia necesară pentru trimiterea unui alt rover pe Marte, ExoMars, care îşi va începe misiunea de căutare a eventualelor urme de viaţă în 2021 (lansarea va avea loc în 2020 în cea de-a doua fază a programului ExoMars).
Un al punct de pe ordinea de zi a reuniunii este obţinerea de fonduri pentru misiunea AIM (Asteroid Impact Mission) şi dacă va fi lansată această misiune în 2020 cu scopul a ajunge la Dydimos, un sistem binar de asteroizi. Este vorba de un proiect comun al ESA şi NASA al cărui obiectiv este de a studia dacă este posibil să fie deviat un asteroid cu o traiectorie care ar putea intra în coliziune cu Pământul. Misiunea constă în două programe, cea europeană AIM de observare şi cea americană DART, care include nava care se va izbi de acest asteroid în 2022.
AIM, al cărui sistem de ghidare, control şi navigaţie a fost proiectat de compania spaniolă GMV, va fi lansat în 2020 pentru a ajunge în doi ani la Didymos, sistemul binar de asteroizi unde va instala trei mici sateliţi: unul pe cel mai mic dintre asteroizi şi alţi doi în apropierea de sonda matrice, care vor orbita în jurul său.
Nava NASA se va izbi de asteroidul cel mai mic dintre cei doi care formează Didymos, în timp ce AIM va studia ambele corpuri şi efectul impactului. Continuitatea şi finanţarea misiunii europene, care a trecut de faza de proiect, depinde acum de deciziile ce urmează să fie adoptate de miniştrii celor 22 de state membre ale ESA, reuniţi joi şi vineri la Lucerna.