Europa este strivită în războiul cipurilor între SUA şi China

Uniunea Europeană are mult de suferit din cauza războiului pentru supremație dintre SUA și China, care se duce inclusiv în ceea ce privește tehnologia.

"În provocarea tehnologică dintre Statele Unite și China, Europa a rămas strivită în mijlocul unei competiții strânse între cele două superputeri, care riscă - în continuare - să marginalizeze Vechiul Continent, care nu reuşeşte să fie competitiv. După cum a raportat Il Foglio, cea mai recentă provocare dintre Washington și Beijing priveşte „cipurile”, elemente fundamentale ale dispozitivelor noastre, care, datorită materialelor semiconductoare, permit procesarea și elaborarea semnalelor electrice. Acum, aceste componente mici dar esențiale se află în centrul celei mai recente bătălii a războiului tehnologic sino-american - care creează deja destul de multe probleme Europei.

Săptămâna trecută, Donald Trump, așa cum a raportat Agi, a anunțat că vrea să înăsprească sancțiunile împotriva gigantului chinez de telecomunicații Huawei, mai exact la 38 dintre filialele sale, pentru a le limita accesul la tehnologia americană. Administrația lui Donald Trump a criticat Huawei și filialele sale din cauza faptului că a „intensificat eforturile pentru ca semiconductoarele avansate să fie dezvoltate sau fabricate folosind software și tehnologie americană pentru atingerea obiectivelor politice ale Partidului Comunist Chinez”, aşa cum a declarat secretarul comerțului Wilbur Ross. La toate acestea se adaugă faptul că Trump a decis să blocheze furnizarea de cipuri cu tehnologie americană companiei chineze Huawei.

 

 Războiul cipurilor care afectează Europa

 

Statele Unite, așa cum explică Il Foglio, vor să lovească China, deoarece în prezent Beijingul nu poate produce cipuri de ultimă generație, realizate în prezent de companii americane precum Intel, Samsung și Tsmc din Taiwan. Pentru Huawei, acest lucru are drept rezultat pagube enorme. Richard Yu, director al unității de afaceri pentru consumatori Huawei, a recunoscut că începând cu luna septembrie a anului curent compania nu va mai putea produce propriile chipseturi Kirin din cauza presiunii economice continue din partea Statelor Unite. „Din păcate în a doua rundă de sancțiuni americane, producătorii noștri de cipuri au acceptat comenzi doar până pe 15 mai. Producția se va încheia pe 15 septembrie. Anul acesta ar putea fi ultima generație de cipuri Huawei Kirin" - a subliniat Yu în cadrul unei conferințe de presă. Și astfel, arată IlSole24Ore, următorul telefon care va fi lansat (Mate 40) în septembrie, ar putea fi ultimul telefon cu un cip Kirin.

Mişcarea lui Donald Trump divide Europa, țările din grupul Visegrad urmând linia SUA dictată de Mike Pompeo. După cum relatează The Diplomat, recentul turneu european al secretarului de stat american Mike Pompeo a marcat un alt pas în campania SUA care împinge țările aliate să taie legăturile cu Huawei. Polonia, unde Huawei operează din 2004, este sediul principal al companiei pentru Europa Centrală și de Est și regiunea nordică. Deși Varșovia nu și-a spus încă ultimul cuvânt cu privire la furnizorii de echipamente 5G, Pompeo lucrează pentru ca aliații SUA să vorbească cu o singură voce, Europa Centrală și de Est jucând un rol vital în eforturile sale. Alte țări, precum Spania și Germania, caută un compromis, în timp ce Italia a stabilit mize importante prin decretul ministerial lansat pe 7 august. Înainte de a achiziționa bunuri, sisteme și servicii IT și telecomunicații, administrația și companiile care operează în sectoarele definite drept strategice de Italia vor fi supuse unui proces îndelungat de teste și verificări.

 

 Un cip european?

 

Pentru a nu fi zdrobită în strânsa concurență a cipurilor dintre Washington și Beijing, Comisia Europeană și-a manifestat intenția de a investi în acest sector între 20 și 30 de miliarde de euro din fonduri publice și private. Din păcate, după cum subliniază și Il Foglio, drumul spre concurență cu cele două superputeri este lung și ar putea necesita investiții la o scară mult mai mare decât cele propuse de Comisia Europeană", scrie Roberto Vivaldelli în Il Giornale.

Traducerea Rador