România, care dorește să facă parte din spațiul Schengen, a devenit, în ultimii ani, o poartă de intrare în Uniunea Europeană pentru imigranții care traversează Marea Neagră din Turcia către Europa. Deși fenomenul este de mică amploare în comparație cu cel similar din Marea Mediterană, el este nou pentru autoritățile românești, relatează Euronews.
Pentru membrii Pazei de Coastă a României, acest lucru înseamnă participarea la misiuni de patrulare pe mare pentru interceptarea ambarcațiunilor de mici dimensiuni cu imigranții care fug de războaie sau de sărăcia din țările lor și își riscă viața pentru a ajunge în Europa.
Vânați de Paza de Coastă
Imigranţii ilegali şi călăuzele lor sunt vânaţi cu ajutorul Centrului de supraveghere a frontierei din Constanţa.
"Nimeni nu poate intra pe teritoriul UE nedetectat, pentru că avem echipamente foarte bune şi eficiente, cu care putem detecta ambarcaţiuni de mai puţin de 20 de metri de la o distanţă de 12 mile marine (aproximativ 22 de kilometri)", a declarat Mădălina Zamfir, un ofiţer din cadrul Pazei de Coastă, conform sursei citate.
Totodată, Euronews notează că, dacă România va adera la spațiul Schengen, țara noastră ar putea să se confrunte, peste câțiva ani, cu un număr mult mai mare de imigranţi decât în prezent.
Obstacole politice și frustrarea Poliției de Frontieră
În timp ce ţări ca Irlanda sau Marea Britanie nu doresc intrarea în zona Schengen, Ciprul, Croaţia, Bulgaria şi România abia aşteaptă să adere, însă alte state membre ale UE afirmă că ele au nevoie de reforme suplimentare în cadrul sistemelor lor judiciare şi să lupte mai eficient împotriva corupţiei şi crimei organizate.
În timp ce Comisia Europeană consideră că România este pregătită din punct de vedere tehnic să adere la Schengen, mai multe state UE, ca Franţa, Germania şi Olanda se opun aderării.
Poliţia română de Frontieră este revoltată din cauza obstacolelor politice.
"Facem o treabă bună, acolo, la frontieră", afirmă Liviu-Marius Galos, inspector general adjunct în cadrul Poliţiei române de Frontieră. "Au fost investiţi o mulţime de bani pentru asigurarea securităţii frontierei externe a UE, bani ai contribuabililor europeni şi români", adaugă el.
Judecătorii români duc, totodată, o luptă aprigă împotriva corupţiei, pentru a convinge întreaga tablă politică de şah europeană că România se schimbă şi este necesar să adere la Schengen, notează Euronews.
Cum ajung imigranții în România
Într-o noapte, recent, în condiţii de furtună, pe o mare agitată, o echipă a Pazei de Coastă a zărit o mică ambarcaţiune. Au fost salvate peste 70 de persoane, cele mai multe refugiaţi din calea războiului din Siria.
Printre ele se află şi Huner, în vârstă de cinci luni, o fetiţă născută în Tucia, într-o tabără de refugiaţi sirieni. Numele ei înseamnă "artă" în kurdă, iar tatăl ei, Ali Kawa, în vârstă de 27 de ani, îşi doreşte să ajungă cântăreaţă în Europa, departe de război, se arată în reportajul realizat de Euronews. Ali şi-a văzut prieteni răniţi şi ucişi în războiul care devastează zona de frontieră dintre Siria şi Turcia. Casa şi viaţa sa în Siria au fost distruse, a declarat el pentru sursa citată.
Mai departe pe Dunăre, în oraşul Galaţi, familiile salvate au găsit refugiu într-un adăpost pentru solicitanţi de azil finanţat de UE. Un refugiat sirian, care a solicitat protecţia anonimatului, spune că a fugit din Alep, unde lucra ca frizer. Copiii săi sunt în continuare în Siria și își dorește să-i scoată repede de-acolo, dar se teme că eventualele călăuze îi vor minți, aşa cum au făcut în cazul său.
"Călăuzele turce mi-au trimis fotografii, pe telefonul mobil, cu felul în care va arăta ambarcaţiunea: de cinci stele. Şi mi-au spus că traversarea Mării Negre - din Turcia în România - va dura doar zece ore", declară el. "Însă n-a fost niciun iaht, ci doar o barcă dărăpănată, fără mâncare, iar în loc de zece ore, traversarea a durat 48 de ore", a spus el.
Apoi, în mijlocul Mării Negre, călăuzele au început să să le ordone refugiaţilor, atmosfera a devenit foarte tensionată, iar marea, agitată.
Cei care doresc să ajungă astfel în Europa sunt victime aproape sigure pentru traficanții de persoane, care le cer o avere să-i aducă în Europa. Frizerul din Alep a declarat că a făcut o întelegere cu călăuzele sale din Istanbul să le dea 9.500 de euro, pentru a-l duce din Turcia în Germania, cu ajutorul unor grupări infracţionale din România.
"Ca să mă asigur că ajung în Germania, am dat banii unui intermediar. Odată ajuns în Germania, urma să-l să-l sun, iar el să dea banii unui terţ", explică acesta.
Pentru că se află în România, bărbatul nu le-a dat toţi banii călăuzelor, dar spune că el şi alţi refugiaţi sunt supuşi la presiuni să-şi continue drumul către destinaţie. "Ne sună, ne ordonă să fugim şi ne promit să ne treacă mai departe, către Germania", a declarat el.
Însă doar unul din patru paturi este ocupat la centrul din Galaţi. Cei mai mulţi dintre refugiaţi nu vor să rămână în România, că să-şi continue drumul către Vest.