Leul continuă deprecierea față de moneda euro, iar previziunile experților sunt sumbre. Ieri, moneda națională a atins un maxim istoric negativ.
Joi, moneda euro a ajuns la 4,7808 lei, iar vineri, a cunoscut o ușoară scădere, la 4,7790 lei, conform datelor oferite de licitațiile interbancare (n.red - cotații în timp real). Ieri, recordul negativ atins a fost al cincilea în șase ședințe și totodată, prima oară când moneda europeană ajunge la 4,78 lei la cursul oficial anunțat de Banca Națională a României.
Moneda națională s-a depreciat continuu în ultimele zile ale acestei săptămâni, în raport cu moneda europeană. Leul coboară ușor, dar constant, și se află acum la valoarea de 4,78 de lei pentru un euro, potrivit cursului publicat pe site-ul Băncii Naționale, ceea ce reprezintă un nou minim istoric.
Daniel Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR a făcut o serie de precizări despre, vineri dimineață, la Radio România Actualități, despre avântul Euro.
Suciu, purtător de cuvânt al BNR: „BNR nu face predicții”
„După cum știți, Banca Națională nu face neapărat predicții de curs și nu vizează neapărat un curs sau altul, dar evident că e preocupat de ce se întâmplă, și nu în sensul negativ al termenului „preocupat”, ci pur și simplu ocupat, ca să spunem așa. Ați spus și dumneavoastră că e o evoluție ușoară, o depreciere ușoară a cursului, și aș accentua pe cuvântul ușoară, pentru că, de fapt, vorbim de doi bani.
Nu vreau să duc în derizoriu expresia, sunt doi bani, și într-adevăr e un record de nivel, dar, oricum am lua-o, e o cifră foarte mică. O cifră mică, iar această cifră mică, și mă duc direct unde sunt oamenii interesați, nu are cum să influențeze prețurile, sau ratele, sau evoluții de acest gen, pentru că cererea este foarte mică; sau prețul la carburant, sau ce mai plătim raportat la euro, facturile la telefon. Sigur că tendința aceasta și așezarea leului pe un nou nivel este însă importantă, și asta va influența și influențează aceste așteptări și aceste prețuri pe care le plătesc oamenii. Iar noul nivel sau acest nivel reflectă, oglindește situația economiei românești, pentru că întotdeauna acesta este reperul pe care ar trebui să îl avem”, a punctat Suciu.
„Asta e foarte, foarte greu de spus, dintr-un motiv foarte simplu: dacă ne uităm în urmă... adică aș spune chiar nu, haideți să nu o mai ocolesc, și de ce spun asta: leul nu a avut o evoluție de acest gen niciodată în istoria sa, în sensul în care nu a pierdut 25 de bani, 30 de bani într-o lună... sau o lună și jumătate, până la sfârșitul anului. Deci nu am avut niciodată o evoluție de genul acesta, nici în momentele dramatice pentru economia românească, când eram în încetare de preț, plăți sau ne apropiam de o situație de încetare de plăți.
Acum suntem departe de așa ceva. Spuneam că oglindește economia, dar economia nu e în criză, e doar într-o situație mai puțin favorabilă decât era în urmă cu ceva timp, și aceasta vine din câțiva parametri pe care i-am tot evocat în ultimele zile. În primul rând, deficitul comercial, adică facem foarte multe importuri, continuăm să facem foarte multe importuri, am făcut foarte multe importuri în acest an, și la un moment dat vine nota de plată.
La nouă luni, diferența importuri-exporturi, adică balanța comercială în țări era foarte echilibrată, mult mai dezechilibrată decât era acum un an pe vremea asta, și multul acesta înseamnă mai bine de două miliarde de euro.
Ca să simplific un pic situația, dar ca să fie destul de clară pentru toată lumea, aceste două miliarde de euro, până în septembrie, de exemplu, trebuie scoase de undeva din țară. Și cum pot fi scoase decât prin schimb valutar? Adică cineva schimbă leii, că avem lei, Slavă Domnului au crescut veniturile, să spunem așa, nu știu dacă e neapărat doar efecte bune în această creștere de venituri, dar în fine, deci avem lei, îi schimbăm în euro și plătim cele două miliarde în plus, cel puțin față de anul trecut. Și, atunci, evident că avem o presiune pe curs, care a apărut pentru că e un necesar pe valută mai mare în această perioadă decât până acum, care trebuie plătit. Să nu uităm că mai avem încă sărbători în față”, a mai adăugat Suciu.
Deficitul bugetar pe 2019 și bugetul pentru 20202 influențează cursul euro
„Dacă nu s-au făcut deja aceste importuri, dacă nu s-au plătit deja aceste importuri, s-ar putea presiunea să rămână. Acum nu e neapărat nevoie să avem o evoluție de acest gen, pentru că mai apar și exporturi, mai apar și alte elemente în această balanță comercială, pe care nu le anticipăm acum. Știu că există presiunea aceea, nu știm dacă noi avem și o contrapante care să o mai diminueze. Dar, repet, cursul nu face pași mari niciodată, în nicio situație. Acești doi bani sunt caracteristici pentru modul cum evoluează el, natural și constant, să zicem așa, în ultima perioadă”.
„Haideți să vedem cum începem și, în primul rând, cum terminăm anul acesta, pentru că mai sunt o serie de lucruri de clarificat. Să vedem deficitul bugetar cum se închide, pentru că nici acesta nu a fost foarte încurajator; cel puțin, pe ultimele date care se estimează acum, trecem de 3%, dacă nu chiar binișor, ceea ce evident că putem spune că nu e păgubos, într-un fel, și pentru curs. Să vedem cum arată bugetul pentru viitor, să vedem cum începe economia să funcționeze sau cum va funcționa economia pe mai departe, pentru că sunt îngrijorări, tensiuni; nu vreau să spun că intrăm în criză, pentru că nu sunt semne de criză, dar sunt reașezări ale economiei pe noi parametri”.
„Stăm pe repere, stăm și pe curs, și nu numai cu ochii, dar nu putem face mai multe declarații de acest gen. Și suntem foarte atenți la ce se întâmplă în această perioadă, așa încât să nu se... nu știu, să nu se sară calul, dacă vreți. Rămân la acest nivel de doi bani ca un nivel... ca valoarea reală a deprecierii. Să ne uităm la ea și să o recunoaștem că atâta e, chiar dacă consemnăm un record”.