Banca Națională anunță că prognozele indică o reducere a ratei anuale a inflației începând din primul trimestru al acestui an și că, ulterior, situația se va îmbunătăți și mai mult. Economiștii BNR cred că rata inflației va fi influențată de prețurile de pe piața energiei, dar și de cotațiile barilului de petrol.
Rata anuală a inflaţiei va începe să scadă, cel mai probabil, în primul trimestru al acestui an, conform cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu a Băncii Centrale, din noiembrie 2022. Reducerea se va accentua semnificativ, într-un ritm alert, în cel de-al doilea trimestru și este de așteptat ca inflația să atingă nivelul de o singură cifră în trimestrul III.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
În perspectivă apropiată, determinanţii principali ai descreşterii dinamicii anuale a inflaţiei vor fi însă efectele de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate anterior de preţurile energiei şi combustibililor, precum şi trendul descendent relativ mai accentuat al cotaţiei petrolului din ultimele luni”, se arată într-un comunicat al Băncii Naționale a României (BNR).
Factorii care pot influența rata inflației
Potrivit sursei citate, balanța riscurilor pe care le vor induce şocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflaţiei este relativ echilibrată. Iar acest lucru se datorează evoluțiilor recente ale principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi cele ale determinanţilor majori ai acestora.
Pe de altă parte, atrage atenția BNR, în comunicat, războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continua să genereze incertitudini şi riscuri considerabile asupra perspectivei economice și implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei.
Absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Acest indicator depinde esențial de realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
BNR urmărește unei ținte inflaționiste de 2,5%
BNR menţionează că incertitudinile şi riscurile semnificative sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale. Acest lucru se datorează, pe de o parte, ţintei de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială ce rămâne dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.
BNR urmărește ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5%.
În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse precizează BNR.