Un studiu realizat în 2010 pe ambele maluri ale Atlanticului şi dat publicităţii anul acesta la mijlocul lunii martie, cu câteva zile înainte de intervenţia militară în Libia, arată o diferenţă semnificativă între opiniile americanilor şi cele ale europenilor pe tema necesităţii războiului. Atât liderii cât şi populaţia din Europa sunt mai puţini dispuşi să susţină o soluţie militară, în general sau în cazuri concrete, precum Iranul, comparativ cu aliaţii din SUA, arată studiul Transatlantic Trends, dat publicităţii de German Marshall Fund.
Studiul prezintă rezultatele a două sondaje care analizează opinia populației generale, respectiv a „liderilor” din Europa și SUA, prin lideri înţelegând lideri politici, din domeniul economic, din rândul sindicatelor, jurnalişti sau experţi ai think-tank-urilor.
La întrebarea „Este războiul uneori necesar pentru obţinerea dreptăţii?”, doar 28% dintre europeni, reprezentanţi ai publicului general, răspund pozitiv. Chestionaţi au fost inclusiv cetăţeni din România. Comparativ, 76% dintre americani spun că sunt de acord, uneori, cu soluţia militară.
Liderii din Europa şi SUA sunt ceva mai pregătiţi de război. La aceeaşi întrebare răspund pozitiv prin urmare 43% dintre liderii din Europa şi, semnificativ, nu mai puţin de 83% dintre liderii SUA.
Opinia a fost divizată în Europa pe tema unei intervenţii în conflictul din Libia - Franţa şi Marea Britanie au susţinut puternic însă această variantă. Washingtonul s-a arătat iniţial reticent în privinţa soluţiei militare, dar hotărârea ulterioară a administraţiei americane în acest sens a fost decisivă pentru adoptarea rezoluţiei în Consiliul de Securitate al ONU şi pentru începerea ostilităţilor.
Un caz concret: Iranul
Studiul abordează şi un caz concret – programul nuclear al Iranului, pentru a observa atitudinea europenilor şi a americanilor. Îndemnaţi să spună ce măsură ar prefera pentru a împiedica Teheranul să obţină arme nucleare, cei mai mulţi europeni- reprezentanţi ai publicului general (35%) aleg „stimulentele economice”, 28% preferând „sancţiunile economice”. Varianta stimulentelor este aleasă de cei mai mulţi dintre liderii europeni - 48%, 26% dintre aceştia preferând sancţiunile.
Comparativ, cei mai mulţi americani, reprezentanţi ai publicului general (41%) dar şi ai liderilor (33%), susţin varianta „sancţiunilor economice”. Cât despre varianta militară, ea este susţinută de 6% dintre europeni, 1% dintre liderii europeni, 9% dintre americani şi 8% dintre liderii americani.
În privinţa războiului, lucrurile devin ceva mai clare atunci când respondenţii care au ales soluţiile non-militare sunt întrebaţi ce ar alege în condiţiile în care toate aceste soluţii ar eşua. Există două variante finale, prin urmare: soluţia militară şi cea a acceptării unui Iran nuclear. De data aceasta, publicul general din Europa şi SUA este mai favorabil intervenţiei militare, comparativ cu liderii de pe cele două maluri ale atlanticului. Concret, 46% dintre europeni ar susţine calea armelor, în vreme ce 35% ar accepta un Iran nuclear. Dintre liderii europeni, doar 32% ar susţine soluţia militară, în vreme ce 51% ar accepta un iran nuclear.
În SUA, publicul este hotărât într-o proporţie destul de mare: 62% ar susţine războiul, în cazul în care toate soluţiile paşnice ar eşua şi doar 38% ar accepta un Iran cu un program nuclear funcţional. Comparativ, 42% dintre liderii americani ar alege soluţia militară şi 50% ar accepta un Iran nuclear.
Studiul a fost realizat pe baza interviurilor realizate în 2010 cu 519 lideri europeni şi americani, din Washington DC (286) şi Bruxelles (233). Rezultatele studiului privind liderii au fost comparate cu rezultatele studiului care a sondat opinia cetăţenilor din SUA şi 12 state europene, printre care România.