Este posibiliatea adoptării stării de calamitate pentru agricultura românească. Despre această posibilitate a vorbit Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Devoltării Rurale, care luat în calcul problemele care ar putea să decurgă în această situație.
„Relaţia cu procesatorii e mai puţin pusă în pericol. Cea mai sensibilă relaţie din ce am observat la discuţii, ar fi cu traderii, care spun: noi ne-am achitat de obligaţii, am prevăzut din martie, din aprilie, când am văzut ce se întâmpla am cumpărat de pe piaţă cerealele respective, ne-am respectat obligaţiile şi ne aşteptăm ca şi voi să le respectaţi.
Sau spun: lăsaţi-ne pe noi să avem negocieri cu fiecare partener în parte, cu siguranţă vom găsi o soluţie, nu interveniţi voi, Stat, în mod discreţionar printr-o reglementare unitară. Şi practic, noi am interveni într-un contract între două entităţi private, ceea ce ar putea duce şi la inechităţi”, a spus ministrul, la B1 TV.
„Discutăm de un palier de despăgubiri”
Oficialul a mai precizată că: „Eu cred că cel mai rezonabil compromis ar fi dacă se ajunge la un acord. Încercăm să găsim un acord între părţile respective în aşa fel încât să nu piardă definitiv niciunul. Anul acesta va trece, anul viitor iarăşi vor avea nevoie unii de alţii(...) Acum corect ar fi să treacă împreună prin greutăţi”.
În discuție a fost adus și subiectul reeșalonări de către bănci a datoriilor fermierilor loviți și de secetă, și de pandemie. „Şi aici discutăm de un palier de despăgubiri. Am alocat 150 de milioane de euro despăgubiri bani europeni. Comisia Europeană permitea să utilizăm până la 2% din total fonduri de dezvoltare rurală. Am identificat aceste sume ce n-au fost utilizate în perioada 2014-2020 pentru că au fost măsuri mai puţin accesate. Am găsit aceste sume, le-am alocat.
Am completat cu bani de la buget încă 1,4 miliarde de lei astfel încât în aproape toate sectoarele de activitate din agricultură să oferim aceste compensaţii pentru pierderile datorate evoluţiei pandemiei”, afirmat Oros, care a completat:
„Au fost foarte mulţi fermieri care au spus: noi nu avem nevoie acum de compensaţii, noi vrem să ni se reeşaloneze datoriile să putem să ne continuăm activitatea. Cred că şi băncile doresc ca partenerii lor fermieri să nu falimenteze. Încercăm să găsim şi aici o soluţie cu Asociaţia Română a Băncilor, cu băncile şi asociaţiile de fermieri, să găsim o formulă de lucru, să dăm acest respiro fermierilor pentru ca ei să nu falimenteze.”