Sunt 15 ţări europene care i-au sprijinit candidatura, în speranţa că un lider european va succeda franţuzoaicei Christine Lagarde. Un pariu câştigător: ieri, miercuri 25 septembrie, consiliul de administraţie al Fondului Monetar Internaţional (FMI), a numit oficial pe bulgăroaică. La 66 de ani, ea a beneficiat de o modificare a statutului Fondului, relativ la limita de vârstă, pentru validarea cererea. Mandatul său de 5 ani începe pe 1 octombrie.

„Îmi asum noile sarcini fiind conştientă de marile provocări care ne aşteaptă. Creşterea economică globală continuă să deziluzioneze, tensiunile comerciale persistă şi în multe ţări datoriile sunt în ceştere”, a afirmat Kristalina Georgieva-Kinova. ”În acest context, prioritatea mea imediată la conducerea FMI va fi aceea de a ajuta ţările membre să reducă la minim riscurile crizei şi să fie gata de a înfrunta încetinirea dezvoltării economice”, adaugă ea.

Expertiză de mediu şi egalitatea de gen

Fosta număr doi al Băncii Mondiale, de orientare centru-dreapta, a fost foarte clar susţinută de Franţa, dar vârsta sa şi lipsa de experienţă în chestiuni financiare au fost argumentele puse în discuţie de criticii săi. Au criticat-o şi pentru că provine dintr-o ţară din afara zonei euro. Germania, Olanda, Spania şi ţările nordice au votat pentru adversarul ei, socialistul olandez Jeroen Dijsselbloem.

La Banca Mondială unde a petrecut o mare parte din carieră, înainte de a deveni CEO în 2017, a acumulat experienţă în domeniul mediului multiplicând funcţiile în zonele dezvoltării durabile şi în chestiuni agricole în special. Printre altele, a lucrat foarte mult pentru femei, cerând o mai bună educaţie pentru fete, interzicând legile care împiedică munca femeilor şi încurajând femeia-antreprenor, în special în Africa. În această privinţă, ar fi necesară continuarea planurilor sale de către Christine Lagarde, care a arătat fără încetare dorinţa sa de a acţiona în favoarea egalităţii de gen, notează Le Monde.

Te-ar putea interesa și: