Omenirea nu merge într-o direcţie bună. Dacă mai aveam nevoie de o confirmare, aceasta venit din partea ONU, care, luând în considerare mai mulţi factori esenţiali, a făcut previziuni pentru anul 2100.
Populaţia va ajunge la peste 10 miliarde şi va consuma toate resursele. În 2100, Pământul ar putea deveni o planetă mai puțin propice vieții decât este în prezent
Mediul în care trăim se degradează constant, “ajutat” de poluarea pe care o producem. Asupra epuizării resurselor ni se tot atrage atenţie - petrolul se va termina, conform experţilor, în 2040, iar depozitele de gazele naturale se vor consuma până în 2070.
Prevesteşte viitorul
Nu sunt singurele “rele” cu care ne vom confrunta. Catastrofa ce ne paşte este evidenţiată în raportul ONU numit “Revision of World Population Prospects”, un ansamblu de predicţii elaborat pe baza unor indicatori statistici comunicaţi de ţările din toată lumea. Dat publicităţii recent, acest studiu este primul în care Organizaţia Naţiunilor Unite îşi aruncă privirea până în anul 2100 pentru a prevesti viitorul umanităţii.
Dacă în 2011 numărul oamenilor de pe Terra a sărit de 7 miliarde, în 2050 vor fi 9 miliarde, iar în 2085, 10 miliarde. Explozia demografică nu se va înregistra în ţările dezvoltate (care au populaţii îmbătrânite, ca urmare a unei fertilităţi scăzute, dar cu o speranţă de viaţă mai mare), ci în cele slab dezvoltate sau subdezvoltate, unde populaţia e tânără şi fertilitatea este ridicată, însă speranţa de viaţă e scăzută.
Sunt epuizate
În 2100, vor fi atât de multe suflete pe Pământ, încât hrana va fi insuficientă. “Sărăcia va fi înlocuită de foamete, iar aceasta se va extinde geografic. Practic, se va confirma Teoria Malthusiană, potrivit căreia populaţia va creşte în progresie geometrică, iar resursele vor scădea în progresie aritmetică.
Ce este Teoria Malthusiană? Numită şi coşmarul, criza sau dezastrul Malthusian, teoria emisă de Thomas Robert Malthus (1766 - 1834) în lucrarea sa economică “Eseu asupra principiului populaţiei” (1798) vorbeşte despre revenirea forţată a omenirii la un nivel de subzistenţă, după ce populaţia va creşte atât de mult încât producţia agricolă va deveni insuficientă.
Odată cu creşterea populaţiei, vor apărea - sau se vor răspândi - o mulţime de probleme interdependente. În ţările care deja se zbat într-o sărăcie extremă - 48 de state ale lumii se află acum în acestă situaţie, majoritatea în Africa sub-sahariană -, pe fondul foametei, corupţiei şi instabilităţii politice şi sociale, se vor înmulţi războaiele civile şi ciocnirile interetnice.
Există şi ţări pentru care previziunile sunt optimiste - sute de milioane de oameni din China şi din India, de exemplu, vor ieşi din starea de sărăcie, însă este o evoluţie cu două tăişuri.Deja, în 2014, jumătate din populaţia lumii trăieşte în ţări în care acviferele sunt epuizate mai repede decât pot fi înlocuite. Iar în fiecare an, unul din 10 râuri mari de pe glob înregistrează o scădere dramatică de debit.
Lipsa apei va duce şi la declinul agriculturii - nu vom mai avea resurse pentru irigaţii, iar terenurile vor deveni sărăturoase. Programul pentru Mediu al ONU a raportat că de la jumătatea secolului trecut încoace, mai mult de 90% din conflictele armate majore au avut loc în ţări cu arii esenţiale pentru biodiversitate, iar peste 80% s-au desfăşurat în mod direct într-o zonă critică.