Până în 2013, se estimează că jumătate din populaţia lumii va avea probleme din cauza reacţiilor alergice. De vină sunt poluarea şi „cocoloşirea“ copiilor.
Numărul românilor care suferă de diverse forme de alergii este în creştere, iar tendinţa se observă în toată lumea. Organizaţiile de sănătate estimează că, până în 2013, jumătate din populaţia globului va fi alergică. În pericol sunt mai ales cei care locuiesc în oraşe poluate, au unul dintre părinţi alergic, dar şi copiii „crescuţi în puf“ ori persoanele extrem de stresate. În perioada verii, sunt foarte frecvente alergiile la înţepăturile diverselor insecte, la plantele de sezon şi la soare. Imunizare la înţepăturile de albină În această perioadă, sunt foarte multe cazuri de reacţii alergice la soare. „Apar mai ales la persoanele cu predispoziţie la alergii, care se duc în altă ţară cu un soare mult mai puternic, cu care nu sunt obişnuite“, apreciază doctorul Alin Nicolescu, medic specialist dermatolog la Centrul de Diagnostic şi Tratament Roma.
Alergiile apar în zonele expuse la soare şi pot fi sub forma unor bubiţe concentrate într-un loc sau a unor pete roşii. Tot în perioada verii, se înregistrează un număr mai mare de reacţii alergice la înţepăturile de insecte, cum ar fi cele de albine. „Există un risc mare să devii alergic la înţepăturile de albină dacă ai mai fost înţepat şi înainte“, adaugă medicul. În aceste situaţii, medicul recomandă administrarea preventivă a medicamentelor antialergice, dacă intenţionaţi să vă petreceţi vacanţa în ţări cu soare puternic sau care sunt cunoscute pentru populaţia mare de insecte. Mediile prea curate îi îmbolnăvesc pe copii Alergia se explică prin faptul că sistemul imunitar este mult mai activ decât ar trebui, reacţionând faţă de factori care altfel ar fi total inofensivi, cum este polenul sau praful.
„În special, acest lucru se observă la copiii crescuţi în medii excesiv de curate, care sunt împiedicaţi să intre în contact cu germeni. Astfel, sistemul imunitar nu se mai ocupă de sarcina lui şi începe să se lege de substanţele inofensive“, explică profesorul Ioan Bradu Iamandescu, şeful Secţiei de alergologie a Spitalului Colentina din Capitală. Alergiile sunt întâlnite şi la persoanele care au părinţi cu astfel de probleme. Specialiştii aprecizează că, într-o familie cu doi părinţi alergici, vor fi afectaţi doi sau trei din patru copii. De asemenea, la astfel de riscuri sunt expuşi şi locuitorii marilor oraşe, foarte poluate.
„Poluarea irită mucoasa şi pielea, care îşi lărgesc «porii» şi permit pătrunderea alergenilor“, mai spune profesorul. O persoană cu predispoziţie alergică va reacţiona fie la nivelul pielii (mâncărimi, înroşiri şi erupţii pe piele), fie la nivelul sistemului respirator (strănut, mâncărime a nasului, scurgeri nazale). Faţă de alergiile cutanate, care pot să se atenueze cu trecerea timpului, alergiile de natură respiratorie pot să se agraveze în timp. Datele statistice arată că rinita alergică, una dintre cele mai frecvente forme de alergie, manifestată cu scurgeri nazale, strănut şi probleme de respiraţie, are un risc de 50% de a se transforma în timp în astm bronşic. DE SEZON Porumbul, rapiţa şi soarele irită pielea şi nasul În iunie şi iulie, cele mai frecvente alergii sunt cele la polenul de păpădie, rapiţă, soc, ovăz, secară, grâu, iarbă, orz, tei sau porumb, la buruieni, acarieni (praful de casă), mucegaiuri şi soare. În august, riscul de alergii scade, deoarece o mare parte dintre plantele care le produc „se trec“.
Persoanele sensibile ar trebui să reducă plimbările în zonele împădurite şi grădini, să rămână în casă în zilele calde şi să facă un duş de fiecare dată când se întorc de afară. În casă, nu lăsaţi rufele ude în maşina de spălat mult timp, pentru a nu se dezvolta mucegai, acoperiţi salteaua şi pernele cu materiale hipoalergenice şi renunţaţi la covoare şi perdele, care reţin praful. Medicii mai recomandă ieşirile la munte săptămânal. „S-a dovedit că la o altitudine mai mare de 1.300 de metri, creşte nivelul cortizonului din organism, un antialergic natural, iar efectul lui durează o săptămână“, subliniază profesorul Iamandescu.