O baricadă, un tanc, împuşcături, foc, hora unirii. Toate au fost aduse în scenă, astăzi, la Universitate, de preşedintele Asociaţiei "21 decembrie 1918". În urmă cu 25 de ani, spun veteranii, mulţi au crezut că Revoluţia a fost înăbuşită de comunişti. Ei erau închişi, cu numere de ordine şi bătuţi cu bocancii. Asta se povestea, în urmă cu doar câteva ore, la Universitate.

S-au retrăit momentele importante ale Revoluţiei, astăzi, la Piaţa Universităţii. Teodor Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei ”21 decembrie 1989” le-a arătat celor tineri cum au decurs evenimentele istoriei. Vizibil emoţionat, Mărieş a povestit prin portavoce, fiecare detaliu important şi ora la care el s-a derulat. Mulţimea l-a urmat pe Mărieş la o baricadă simbolică, din cartoane. În scurt timp, un tanc, de fapt o maşină împodobită cu un material de culoare închisă, pe care era pusă o ţeavă, a distrus baricada. Mărieş i-a anunţat pe toţi să meargă cu spatele, ca în retragere - ”De aici mergem cu spatele! Aşa s-a alergat atunci, cu faţa către cei care trăgeau!... geamurile sălii Dalles erau sparte! În sala Dalles intrau tineri, copii, mulţi oameni”, explica Mărieş. În final, baricada a fost încendiată. Focul a ajuns la materialele pirotehnice plasate sub acestea şi pocniturile au simulat împuşcăturile din seara de 21 decembrie 1989. 

În final s-au scanat ”Libertate te iubim!”, ”Nu vă fie frică, Ceauşescu pică”, ”Jos Ceauşescu!”. Oamenii s-au prins de mână şi au jucat apoi hora Unirii.

”Am mâncat bătaie cu bocancii, am făcut pe mine de mai multe ori!”

Piaţa Univeristăţii a fost şi locul de regăsire al celor care, în urmă cu 25 de ani, s-au cunoscut în timpul evenimentelor. Veteranii îşi reîmprospătau şi ei memoria. ”Eu am fost luată după miezul nopţii de aici. Am fost reţinută şi dusă la Poliţia Capitalei, unde ma fost lovită cu bocancii de multe ori şi am făcut pe mine de multe ori în timp ce mi se spunea <la cratiţă trebuia să fii, nu în stradă>. După vreo şase ore am ajuns la Jilava, în celula 69”, a povestit Mariana Marinescu, de 61 de ani.

Unui revoluţionar i s-a născut copilaşul

Emoţia retrăirii momentelor Revoluţiei a fost întreruptă de un bărbat care a fost extrem de supărat că baricada a fost la Dunărea şi nu la Universitate. Revoluţionarii s-au contrazis, până au ajuns la concluzia că nimeni nu greşea, iar momentul comemorării este mai important. Mărieş a întrerupt momentul cu un anunţ important: ”Colegului nostru Edmond Puşcaş, care la revoluţie avea 15 ani şi s-a aflat aici, tocmai i-a născut soţia!”.

”Le simt prezenţa mai mult ca oricând”

La troiţa de la universitate, câteva persoane aprindeau lumânări. Alexandra plângea: ”Le simt prezenţa mai mult ca oricând. Nu am pierdut pe cineva din familie, dar simt că i-am cunoscut pe toţi. Eroii nu mor niciodată!”. Un alt tânăr a stat 30 de minute cu o carte de rugăciuni în faţa troiţei. ”M-am rugat pentru sufletele tuturor. Am citit acatistul pentru cei adormiţi. Nu am pierdut pe nimeni apropiat dar anul acesta am simţit că trebuie să mă implic mai mult ca niciodată. Mi-aș fi dorit aici o prezenţă mai mare. Pentru mine, alegerile din acest an au reprezentat o a doua cădere a comunismului. M-am implicat în toate protestele şi vreau să intru în noul partid al Monicăi Macovei, am câteva idei pe care vreau să i le transmit”, a declarat Florin.

Moş Crăciun, în Piaţa Revoluţiei

Un personaj, aparent fără legătură cu Revoluţia, a adus zâmbete pe chipul multora. Laurenţiu Jindeceanu, de 64 de ani a luat pe el costumul de moş şi a ajuns la comemorarea eroilor. ”Am foarte mare legătură cu Revoluţia. Am fost aici, nu să-l alung pe Moş Gerilă, nu de asta. Am fost la baricadă şi nu am cerut nimic. Nu mi-am prins mâna în uşă cum au făcut alţii la televiziune, ca să pară răniţi. Eu chiar am participat. Sunt adevărat revoluţionar, fără acte şi locuiesc la un azil de bătrâni. Costumul îl am făcut de fosta soţie, de care am divorţat”, explică bărbatul.

1312 pe asfalt. ”Noi avem ce avem cu ei, cu jandarmii, că nu ne lasă în pace la meciuri!”

O tânără, ”înarmată” cu o pensulă şi o cuţie de asfalt, scrie 1312. ”Asta e cifra noastră... pentru jandarmi. Ştiţi, noi suporterii, avem ce avem cu ei, cu jandarmii, că nu ne lasă în pace la meciuri! Cum să nu avem respect pentru eroi? Ştim că aici se comemorează... de asta am şi scris acolo. Şi am mai scris câteva!”, ne explică suporteriţa. Ea ne asiguiră că şi alţii, de la Steaua şi Dinamo, i se vor alătura. Îi aştepta acolo, unde s-au întâlnit veteranii, să retrăiască momentele istorice şi unice ale Revoluţiei noastre.