Interesele guvernanţilor, birocraţia şi politicile ineficiente alungă investitorii în energie regenerabilă.
Toată lumea se plânge de creşterea preţurilor la energie şi se uită cu jind la ţările europene, care investesc miliarde de euro în energii alternative. Câmpurile cu turbine eoliene sau cu panouri solare au rămas tot un vis pentru România. Unul dintre investitorii care au încercat să introducă la noi tehnologiile „verzi“ s-a lovit de mai multe bariere. Dorin Preda, cercetător român din Australia, produce panouri solare prin firma Q Solar. „În România, interesele legate de consumarea combustibililor fosili împiedică energiile regenerabile“, crede Preda. El spune că a fost invitat la conferinţe şi seminarii pentru a-şi prezenta invenţiile, dar guvernanţii prezenţi „au vorbit ce cred ei şi au plecat fără să asculte nimic din discursul specialiştilor invitaţi“. „Ne-am trezit târziu“ Gheorghe Păună, director la Institutul de Lucrări şi Modernizări Energetice, ne-a spus că situaţia prezentă nu se va modifica în următorii ani, pentru că ne-am trezit cam târziu să investim în energia verde. „Mulţi investitori sunt descurajaţi de formalităţile pe care trebuie să le îndeplinească. Se pierde foarte mult timp pentru obţinerea celor 16 documente majore şi 86 de avize doar pentru documentaţia de realizare a investiţiei“, spune Păună. Lipsa investitorilor în regenerabile de la noi este cauzată şi de faptul că, „pe plan mondial, sunt puţini producători, iar în Europa sunt atraşi de ţări în care fenomenul se dezvoltă foarte puternic“, crede acesta. El spune că, în România, sunt doar 9 MW instalaţi din energie regenerabilă, în comparaţie cu Germania unde sunt 30.000 de MW (n.r. - cât 43 de reactoare de puterea Reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă). Energia rezultată din surse regenerabile de la noi este în mare parte instalată pentru cercetare. „Sunt cinci investitori cu care ţinem legătura pentru investiţia în parcuri eoliene. Vor fi cinci parcuri cu 100 de MW fiecare, în Banat, Moldova şi Dobrogea. Investiţia este de 1 milion de euro/MW, la care se adaugă costuri pentru legarea la sistemul de transport“, spune Păună.
Certificatele verzi - un eşec Dan Ilie Teodoreanu, directorul institutului de cercetări al Centrului de Energie, ne-a spus că s-a greşit în 2003, când a fost respinsă strategia cu cote fixe pentru plata energiei regenerabile livrate în sistem şi a fost acceptată cea cu certificate verzi. „Cotele fixe erau preţuri plătite în funcţie de sursa de energie folosită: 9 eurocenţi şi 4 eurocenţi/kWh produs în sistem solar şi eolian. Prin certificatele verzi este promovată doar sursa de energie regenerabilă cea mai ieftină“, spune el.
Certificatul verde corespunde unei cantităţi de 1MWh de electricitate obţinută din surse regenerabile. Producătorii vând certificatele verzi furnizorilor, iar aceştia sunt obligaţi să cumpere mai multe de la un an la altul. Preţul unui certificat variază între 24 şi 42 euro. „Preţul variabil a fost gândit pentru cazul în care aveai mii de producători şi ar fi existat cerere, iar preţul putea fi negociat. Or, la noi sunt 22 de turbine eoliene în toată ţara, iar pe energie solară care să livreze în sistem nu există nicio instalaţie“, apreciază Teodoreanu. STATISTICĂ Doar clima ţine cu noi Producătorii de energie nepoluantă au livrat pe piaţă în 2007 o cantitate infimă de energie (sub 1% din totalul consumat). Energia regenerabilă (măsurată în certificate verzi) trebuia să reprezinte 3,7% din consumul naţional în 2007, iar anul acesta trebuie să fie 5,2% din total. Specialiştii spun că acest nivel este nerealist şi că 2008 nu va aduce mari schimbări faţă de anul trecut. România s-a angajat faţă de UE ca, în 2010, o treime din consumul naţional de energie să fie produsă din surse regenerabile. Guvernanţii se bazează pe energia hidro, considerată energie curată, pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Cele mai bune zone din ţară pentru instalaţii solare sunt zona de Sud şi Sud-Est, iar pentru instalaţii eoliene, lanţul Carpaţilor şi ţărmul Mării Negre. Eolienele produc cel mai bine la o viteză a vântului ce depăşeşte 8 metri pe secundă, dar sunt eficiente şi la o viteză a vântului de 4 metri pe secundă. În România se pot instala eoliene cu putere totală de 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de 23.000 GWh pe an.