Schema generoasă de sprijin pentru energiile regenerabile pe care autorităţile au adoptat-o a făcut ca şi investiţiile în domeniu să crească spectaculos. Anul trecut, 15% din energia produsă local a provenit din surse „verzi”, şi aici vorbim de soare, vânt şi biomasă. Dacă adăugăm şi energia produsă în hidrocentrale, procentul creşte la 40%, ceea ce ne plasează în fruntea statelor membre la acest capitol. În plus, depăşim cu mult ţinta asumată pentru 2020, ca 24% din consum să fie din surse regenerabile.

De departe, cea mai spectaculoasă creştere în ultimii trei ani a avut-o energia fotovoltaică, potrivit datelor publicate de Ministerul Energiei. Nici nu e de mirare, dat fiind că este investiţia e cel mai bine recompensată în România.  

Plătim printre cele mai mari subvenţii din lume

Prin legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, pentru fiecare MWh livrat în reţea din surse fotovoltaice un investitor primea 6 certificate verzi, al căror cost variază între 27 şi 55 euro/certificat. Asta înseamnă că, pe lângă preţul de vânzare a energiei, compania mai putea primi de la consumatori încă 330 euro pentru un MWh. Enorm! Pentru că facturile consumatorilor au început să crească alarmant, Guvernul a decis să amâne până în martie 2017 acordarea a două certificate verzi, investitorii rămânând cu patru. 

Comparativ, la eoliene sprijinul era de 2 certificate verzi. Chiar şi aşa, România plăteşte energiilor regenerabile una dintre cele mai mari subvenţii din lume.

Schema generoasă se vede şi în capacitatea instalată şi în evoluţia producţiei. Astfel, dacă în 2013 am produs 413 GWh în fotovoltaic, ceea ce a asigurat 1% din total producţie internă, un an mai târziu producţia a urcat la 1.634 GWh, triplând ponderea acestui sector în producţia locală. În 2015, nu mai puţin de 2.003 GWh au provenit de la soare.  

Ponderea eolienelor a depăşit 10% din producţia totală

Comparativ, în eoliene producţia a evoluat de la 4.721 GWh în 2013 (8% din total), la 6.201 GWh în 2014 (10% din total) şi la 7.062 GWh anul trecut (11%). 

Producţia de energie din biomasă a fost de 319 GWh în 2013, de 514 GWh în 2014 şi de 529 GWh în 2015, ponderea acestui segment păstrându-se la 1% din producţia totală de energie a ţării. 

În luna februarie a acestui an, puterea instalată în capacităţi de producere a energiilor regenerabile era de 5.000 MW, în condiţiile în care consumul de energie ajunge la 7.000 MW. Cu toate acestea, au mai fost semnate până în decembrie 2015 contracte de racord la reţea pentru proiecte de energie regenerabilă care totalizează peste 10.600 de MW (surse eoliene – 7.521 de MW, fotovoltaice – 2.500 de MW şi hidrocentralele mici – 621 de MW).

Cărbunele ocupă în continuare primul loc

Energia produsă în hidrocentralele mari a asigurat anul trecut 25% din totalul producţiei de 58.869 GWh, cea pe hidrocarburi – 14%, energia nucleară – 18%, cărbunele asigurând cea mai mare pondere, de 28%. 

Potrivit datelor Ministerului Energiei, şi consumul a crescut în ultimii trei ani, de la 56.645 GWh în 2013 la 58.869 GWh, anul trecut. 

Astfel, pe o piață cu un consum în creștere, cărbunele ocupă un loc de prim plan. “Statisticile despre ponderea diverselor surse de producție în mixul energetic național sunt clare: producția de energie electrică din cărbune este importantă”, spune ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Potrivit acestuia, cărbunele este esențial pentru continuitatea aprovizionării cu energie a României. “Mă bucur că biomasa își găsește un loc între sursele potențiale de energie, chiar dacă ponderea este încă mică”, a conchis ministrul.