Enclavele ţigăneşti din România

50% din totalul populaţiei de etnie romă din ţara noastră (neoficial două milioane de oameni) trăieşte în comunităţi închise sărace, izolate de restul societăţii.

Ziua Internaţională a Romilor i-a prins pe ţiganii din România plini de voie bună, iar pe liderii lor, trişti. În timp ce în comunităţile de romi chefurile s-au ţinut lanţ în ultimele două zile, bulibaşii se gândesc la pierderea tradiţiei, sunt supăraţi că India nu-i recunoaşte ca fii rătăcitori, iar deputatul Partidei Romilor, Nicolae Păun, cere guvernului să se preocupe de reducerea decalajului dintre nivelul de trai al românilor şi cel al romilor de pe teritoriul ţării.

În România, conform ultimului recensământ, sunt 532.000 de romi, însă numărul neoficial al acestora - recunoscut şi de liderii comunităţilor - este de peste două milioane. Londra, una dintre capitalele europene cele mai deranjate de afluxul de ţigani sosiţi ilegal şi preocupaţi mai ales de furat şi de cerşit, este şi capitala în care s-a ţinut primul Congres Mondial al Romilor, pe 8 aprilie 1971. Atunci au participat reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale rome din 14 ţări, a fost stabilit imnul ţiganilor - „Gelem, gelem“ (trad. „Am călătorit, am călătorit“), drapelul reprezentativ şi tot atunci a fost adoptat cuvântul „rom“.

Prima atestare documentară a comunităţilor de romi datează din anul 1068, din vremea Imperiului Bizantin. La acest prim congres s-a stabilit, printre altele, că pe 8 aprilie trebuie comemoraţi romii ucişi în cel de-al Doilea Război Mondial. Regimurile fasciste au persecutat romii în toate ţările unde au existat: au fost aruncaţi în închisori, chinuiţi ori deportaţi în lagăre de exterminare. S-au izolat de lume Chiotele petrecerilor ţigăneşti s-au auzit ieri din toate localităţile României, iar asociaţiile romilor s-au străduit să organizeze evenimente culturale (filme, dans, muzică şi poezie în limba romani şi în română) care să atragă atenţia asupra bucuriilor, dar şi a problemelor comunităţilor rome.

Vești de la Palatul Buckingham. Decizia luată de Regele Charles

Profeția lui Elon Musk: „A mai rămas doar un an”

Când începeau marea chefuială, deputatul Nicolae Păun se gândea cum să scoată romii din marginalizarea în care sunt: „Scopul meu este ca guvernul, partidele politice, instituţiile statului să trateze problema comunităţilor de romi cu seriozitate şi să reducă acest decalaj dintre calitatea vieţii romilor şi a celorlalte persoane de pe teritoriul României“.

Studii de specialitate realizate în România cu sprijinul Băncii Mondiale arată că aproape 60% din totalul comunităţilor de romi sunt sărace, iar în aceste comunităţ i trăieşte mai mult de 50% din totalul populaţiei de etnie romă din România. „Majoritatea romilor care pleacă din comunitate nu au de ce să se mai întoarcă“, a observat Nicolae Păun, „pentru că lucrurile, în comunităţi, stau destul de rău: nu există o tendinţă de civilizaţie în viitorii ani şi nici n-ai un motiv de mândrie că locuieşti într-o comunitate - la Sinteşti sau în altă parte - fiindcă este văzută ca o comunitate paria a societăţii“.

Sunt zone în ţară, unde romii s-au aşezat şi au creat comunităţi mari, importante - cum ar fi Strehaia, cea mai vestită, cu romi bogaţi - dar sunt şi zone în care sunt mai multe „enclave“, dar mai mici şi mai sărace: în judeţul Bihor sunt nu mai puţin de 23 de comunităţi, iar în judeţul Mureş cel puţin 13, în tot atâtea sate. PARADĂ Jerbe de flori şi cântece de jale Timişoara a fost unul dintre cele 26 de oraşe din ţară în care rromii au făcut paradă de ziua lor. Câteva zeci de persoane au participat, ieri după-amiază, la o paradă prin centrul oraşului, însoţiţi de un taraf venit din satul Măguri. S-au oprit apoi pe malul canalului Bega, de unde au aruncat în apă jerbe de flori, în acordul unui cântec de jale, în amintirea victimelor Holocaustului.

La finalul zilei, toţi au fost invitaţ i la Opera din Timişoara, pentru a participa la un spectacol artistic cu interpreţi apreciaţi în comunitatea lor. La Bistriţa, în schimb, parada cu căruţe a rromilor a fost anulată. Organizatorii susţin că nu au reuşit să obţină la timp aprobările. (Georgeta Petrovici)

SERBARE CU LĂUTARI 2.000 de romi au chefuit la Sibiu de ziua lor S-au îmbrăcat cu cele mai frumoase haine de pe acasă, şi-au luat nevestele şi copiii şi au plecat la Sibiu să sărbătorească Ziua Internaţională a Romilor. Peste 2.000 de ţigani au dansat, au mâncat şi au băut ieri în Piaţa Mare din fosta Capitală Culturală Europeană. Seara s-a încheiat acasă la regele Florin Cioabă, cu o petrecere la care au participat peste 100 de invitaţi şi la care a cântat manelistul Nicolae Guţă. Muzică lăutărească şi dansuri din buric Ziua a început cu un pelerinaj la râul Cibin, acolo unde rromii au aruncat flori în memoria victimelor Holocaustului. A continuat apoi cu o paradă a porturilor tradiţionale ţigăneşti, iar după-amiază, în Piaţa Mare, sub privirile primarului Klaus Johannis, femeile romilor au încins câteva dansuri ce au stârnit aplauzele răzleţe ale trecătorilor. S-a dansat şi s-a cântat ţigăneşte timp de o oră.

„Vrem să demonstrăm că suntem o etnie care îşi păstrează identitatea, portul, limba. Am rămas romi, dar vrem să ne integrăm şi noi în societate“, a spus regele Florin Cioabă. Momentul cel mai aşteptat şi la care s-au înghesuit peste 2.000 de romi a fost concertulmaraton de muzică lăutărească şi de manele.

„Am venit cu trenul, cu maşinile, cu autobuzele ca să ne vedem aici, la Sibiu. E ziua noastră şi ne bucurăm că s-au organizat aceste festivităţi pentru noi. Mai stăm şi noi de vorbă, ne mai spunem necazurile, bucuriile“, spune Haralamb Costel, venit cu nevasta şi cu cei şapte copii, din Dumbrăveni special pentru eveniment. Practic, comunităţile din întreg judeţul Sibiu, dar şi din Braşov, Vâlcea şi Mureş au fost prezente la eveniment. Au mâncat 6.000 de mici Pentru că spectacolul-maraton a durat mai bine de şase ore, organizatorii au adus la pavilionul unde s-au ţinut toate recitalurile de muzică şi discursurile oficiale nu mai puţin 6.000 de mici, mii de litri de apă şi de suc, ca să mai stăvilească din foamea şi din setea celor prezenţi.

„Noi am venit de la Laslea şi e prima dată când participăm la aceste evenimente. E frumos că e şi muzică şi suntem numai de ai noştri pe aici. Am luat câte şase mici de căciulă şi acum mergem repede înapoi în tribună să nu rămânem fără scaune la spectacol“, ne-a spus Viorel Matei. Manelistul Nicolae Guţă, considerat invitatul special al acestei zile, nu a plecat din Sibiu fără să guste din delicatesele preparate special acasă la regele Cioabă, în cadrul unui chef la care au participat peste 100 de romi sibieni şi nu numai.