Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin, a explicat marți, la Antena 3, cum gestionează Germania și Austria criza COVID-19, având în vedere că cele două țări au anunţat că intenţionează să pună capăt carantinei totale.
„Cred că nu trebuie să ne grăbim și să suprapunem sau să alăturăm prea repede cazul Austriei cu cel german, pentru că, într-adevăr, dacă cancelarul austriac Kurz, ieri, a făcut această declarație chiar cu un joc de scenă, adaptat, adică la un moment dat și-a dat jos masca, împreună cu doi membri ai Guvernului său și s-a adăpostit sub un fel de vitrină, anunțând că după 19, deci după Paști, ţara sa îşi reglează oarecum tirul și este dispusă să deschidă și suprafețe comerciale, la început cele pentru grădinărit și cu materiale de construcție și până la 400 de metri pătrați”, a spus Hurezeanu.
El a mai afirmat că exemplul Germaniei este unul cu foarte multă încărcătură pozitivă, de la numărul uriaș de teste pe care Germania le realizează într-o singură săptămână, între 350.000 și 500.000, până la succesul acestei că cele două țări gestionări a crizei, însemnând un număr mic de decese, undeva peste 1.500, comparativ cu numărul mare - 100.000 - de infectați.
„În Germania există într-adevăr un plan, care ar trebui, sigur, să existe pretutindeni, de exit, de strategie post-criză, pentru că are o răspundere foarte mare, fiind o economie puternică, cea mai puternică în Europa, cea mai mare populație.
A gestionat bine, până acum, această criză a virusului - aţi observat şi dumneavoastră, e un număr important de infecții, dar ecartul dintre infecții şi decese este foarte mare. Deci, la ora aceasta sunt sub 2.000 de decese și numărul de vindecări este, de asemenea, foarte mare. Nu există un plan de ieșire din criză, încă, în Germania.
Există multă prudență. Spre deosebire de Austria, cancelarul german, doamna Merkel, a vorbit ieri de păstrarea în funcție a măsurilor luate. 95% din populația germană respectă hotărârile Guvernului și are încredere în ele.
Sunt trei măsuri pe care guvernul le anunţă mereu, şi anume: nu trebuie să schimbăm mecanismele europene şi să ne precipităm într-un fel de alarmism de urgenţă prin care să creăm noi instrumente. Şocul este simetric, adică acelaşi pentru toate ţările europene, dar sunt suficiente mecanismele de ajutorare, adică mecanismul de stabilitate europeană, unde fondul s-a mărit la 400 de miliarde, peste 400 de miliarde, și de unde se pot acorda bani fără condiționalități, deci nu ca în 2008, în Grecia: scădeţi salariile, scădeţi pensiile, luaţi măsuri dure şi doar atunci luați banii din fondul acesta. Nu vor mai fi...
E o tranziție, nu se vede încă lumina de la capătul tunelului, cum spun austriecii, dar nu se vede, cum spunea pe vremuri un ministru celebru al apărării din Israel, nici întunericul de la capătul tunelului. Se întrezărește de ziuă, ca să zic așa”, a conchis ambasadorul României la Berlin.