O mare parte dintre unităţile de învăţământ din Capitală sunt încălzite prin intermediul unor centrale termice fără autorizaţii şi nesupravegheate.

"Este unul dintre cele mai bune începuturi de an şcolar", declara Daniel Funeriu înainte de 14 septembrie. Noua lege a educaţiei şi protestele care nu se mai termină au distras atenţia de la o altă problemă din şcolile româneşti, la fel de neglijată: siguranţa elevilor.

După accidentul de la Maternitatea Giuleşti, în care şase bebeluşi au murit în urma unei explozii, problema centralelor termice fără autorizaţii din şcoli a revenit în atenţia autorităţilor. Fără rezultate vizibile, însă.

Mai exact, la început de an şcolar, în Capitală, situaţia este dezastruoasă: peste 40% dintre unităţile de învăţământ nu au autorizaţii pentru instalaţiile termice, iar aproape 90% nu au un responsabil abilitat pentru verificarea şi supravegherea acestora, potrivit raportului anual al Inspecţiei de Stat pentru Controlul cazanelor, recipientelor sub presiune şi instalaţiilor de ridicat (ISCIR).

Două sectoare fără fochişti

Obişnuiţi să încercăm să reparăm lucrurile abia după ce se întâmplă o nenorocire, spe cialiştii consideră că şi atunci când vine vorba despre centralele termice din şcoli este nevoie de un dezastru pentru a responsabiliza cu adevărat autorităţile.

"Ca orice echipament termic, şi acestea pot duce la diverse accidente sau nenorociri dacă nu sunt exploatate ca atare. Se pot întâmpla de la intoxicaţii cu monoxid de carbon până la avarii serioase, explozii care să spargă pereţii", explică Ioan Farcaşiu, şeful Serviciului Tehnic ISCIR. Aceştia împart amenzi în fiecare an, către cei găsiţi în neregulă, dar fără rezultate vizibile.

În plus, majoritatea instituţiilor dau impresia că situaţia este sub control, în timp ce specialiştii ISCIR susţin altceva. În ceea ce priveşte lipsa autorizaţiilor, cel mai proststă sectorul 5, unde doar 30% dintre instalaţii deţin aceste documente, urmat de sectorul 4, cu aproape 44%. În sectoarele 3 şi 4 nu au niciun responsabil autorizat cu supravegherea instalaţiilor, iar sectorul 5 are unul singur. Există însă şi sectoare mai responsabile, cum este 1, unde peste 82% dintre unităţile de învăţământ au acte în regulă.

Mâncare făcută la o plită care scapă gaze

Problemele există şi în ceea ce priveşte plitele cu gaz din unităţile preşcolare în care este pregătită masa copiilor. Este şi cazul Grădiniţei nr. 111 din sectorul 6 care de mai bine de un an are o plită de la bucătărie defectă, cu scăpări de gaze şi nu a primit decât câteva vizite de la primăria de sector şi promisiuni. Principala problemă care stă în calea rezolvării acestei situaţii periculoase pare să fie lipsa banilor.

Directorul grădiniţei, Alexandrina Neagu, a făcut toate demersurile necesare, a umplut un dosar de rapoarte, dar nu s-a întâmplat nimic. "Am anunţat Administraţia Şcolilor, inspectoratul, primăria. Demersurile au fost repetate de mai multe ori. Am primit asigurări de la Administraţia Şcolilor că suntem pe lista de priorităţi şi într-un timp rezonabil se vor înlocui componentele în stare avansată de depreciere. În momentul a cesta, răspunsul administraţiei şcolilor duce la problema arhicunoscută: lipsa fondurilor", explică aceasta. Între timp, copiii mănâncă alimentele gătite la o plită defectă.

Lipsa fochiştilor şi a instalaţiilor corespunzătoare sunt două dintre cauzele acestor situaţii. Cu toate că în 2004 au fost schimbate vechile instalaţii termice în majoritatea şcolilor, există în continuare unităţi care au funcţionat ani buni fără să aibă niciun act de la instituţiile avizate.

"Cu toate că ar fi trebuit să se schimbe centralele, la şcoala la care am lucrat până m-am pensionat au existat în continuare instalaţiile vechi până acum vreun an. Câte înjurături nu mi-am luat că nu dădeam suficientă căldură... Dar mi-era frică să deschid instalaţiile la maxim ca să nu se întâmple vreo nenorocire", povesteşte o fochistă cu experienţă de 30 de ani. "Am fost rechemată la muncă. Mi-au spus că îmi dau postul dacă vreau, chiar dacă sunt pensionară, că nu au oameni. Am refuzat, sunt prea puţini bani", a mai spus aceasta.

"Cu toate că ar fi trebuit să se schimbe centralele, au existat în continuare instalaţiile vechi până a cum vreun an, când m-am pensionat. Mi-era frică să le deschid la maximum ca să nu se întâmple vreo nenorocire." FOCHIST, pensionar

PREVENŢIA, LĂSATĂ DE IZBELIŞTE

Autorităţile ştiu, dar nu se întâmplă nimic

Sesizările ISCIR l-au determinat pe prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei, să atragă atenţia autori tăţilor locale, înaintea începerii anului şcolar, să ia măsuri în ceea ce priveşte autorizarea centralelor termice.

• "Insist ca primăriile să trateze cu atenţie acest subiect, care, nerezolvat, poate cauza situaţii periculoase pentru elevi şi dascăli", a precizat prefectul.

După nenorocirea de la Giuleşti, şi ministrul educaţiei, Daniel Funeriu, a atras atenţia inspectorilor şcolari.

• "Domnul ministru a făcut o video conferinţă cu inspectorii şcolari şi cu cei de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru a face verificările necesare", a declarat şi Tudorel Urian, purtător de cuvânt al Ministerului Educaţiei.

Fără ajutor din partea autorităţilor locale, inspectorii şcolari sunt neputincioşi.

• "Înainte de începerea anului şcolar, personal am rugat directorii de grădiniţă să ne informeze urgent cu privire la orice problemă legată de instalaţiile termice, de gaze sau de blocul alimentar. E mult mai greu să salvezi o grupă de copii mici decât cei de şcoală, aşa că încercăm să prevenim. În plus, personalul din unităţile preşcolare este exclusiv feminin", explică Marian Banu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti.

Acesta asigura că, cel puţin în ultimii trei ani, nu au fost evenimente deosebite care să implice defecţiuni la instalaţiile termice.