De pe pereţii Galeriei Simeza, sexul gol al Elenei Ceauşescu, pictat realist şi fremătător de Marilena Murariu, ameninţă să resoarbă întreaga faună pe care a expulzat-o în ultimii 21 de ani.
Scandalul iscat în jurul piesei de teatru "Blonda, chiorul şi piticul" a contrabalansat, pe nedrept, curiozitatea publicului de artă dintr-un capăt în celălalt al bulevardelor Magheru –Bălcescu. Despre spectacolul de teatru de la Sala Dalles s-a discutat asurzitor, deşi criticii îl consideră mediocru, în timp ce satira violentă din expoziţia "Despre Elena, în general", de la Galeria Simeza, s-a topit rapid în agenda ultimelor săptămâni.
Vernisată pe 11 mai, expoziţia se încheie în această seară. Pictoriţa Marilena Murariu (57 ani) a semat 17 lucrări în care silueta grotesc-erotizată a Elenei Ceauşescu însoţeşte câteva dintre cele mai notorii figuri ale tranziţiei autohtone. Artista crede că spiritul destrăbălat al Elenei Ceuşescu a bântuit şi a organizat întreaga lume postdecembristă românească.
În tablourile Marilenei Murariu, Elena Ceauşescu îl naşte pe Adrian Severin, dansează french can-can alături de Elena Udrea şi EBA, e prinsă într-un tango frenetic cu Victor Stănculescu, e potul unei partide de poker dintre Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican-Voiculescu, e dezmierdată de Traian Băsescu, sedusă de Gabriel Oprea şi se oferă răbdător lui Radu Mazăre. De pe pereţii Galeriei Simeza, sexul gol al Elenei Ceauşescu, pictat realist şi fremătător de Marilena Murariu, ameninţă să resoarbă întreaga faună pe care a expulzat-o în ultimii 21 de ani.
În penultima zi a expoziţiei, artista a vorbit pentru EVZ despre intenţia lucrărilor sale.
EVZ: Deşi adevăratul "scandal" este în expoziţia dumneavoastră, el a răbufnit la Sala Dalles... Marilena Murariu: Chiar dacă nu am văzut piesa, le-am spus colegilor mei actori că mesajul meu mi se pare mai violent decât ce au făcut ei la teatru... De ce aţi pictat-o de atât de multe ori pe Elena Ceauşescu? Ea este un laitmotiv. Apare în aceste ipostaze pentru a simboliza depravarea politică din vremurile noastre. Ea nu este reprezentată ca femeia Elena Ceauşescu. E reprezentarea acestei depravări, o sinteză a ultimilor douăzeci de ani. E prezentă atât de mult încât cine vede această suită de tablouri ar putea spune că, în opinia dumneavoastră, întreaga Românie a ultimilor ani e ieşită din pântecele Elenei Ceauşescu? Păi, aşa este! România ultimilor ani este o continuare a României comuniste. Ieri, a fost aici domnul Voican-Voiculescu. S-a amuzat foarte tare când şi-a văzut portretul în lucrarea "Dama de pică". Acolo e reprezentat momentul crucial al revoluţiei. Destinul Elenei, al României, se joacă la cărţi. Cei trei corifei, Iliescu, Voican-Voiculescu şi Petre Roman - în rândul cărora l-am introdus pe Ceauşescu, semn al împărţirii unui mental comun – o joacă pe Elena la cărţi. Practic, ei ne joacă nouă destinul la cărţi. Aşa s-a şi întâmplat.
Fizionomia clericului din "În general, un cuvios" este de nerecunoscut. De ce l-aţi lăsat neindivizualizat? Nu e singurul în această situaţie. Şi omul de afaceri e la fel. Nu ştim cine sunt. Nici ei, nici cei individualizaţi. În general, sunt nişte măşti. Toate chipurile – ale lui Florin Călinescu, Viorel Hrebenciuc, Vasile Blaga sau Vadim Tudor – sunt nişte măşti. În spatele lor poate fi oricine. Din moment ce legea lustraţiei nu s-a dat, oricine poate fi dedesubtul acestor măşti de generali.
Ce reacţii aţi primit de la public? M-am pomenit cu multe înjurături pe adresa de e-mail. Unii mi-au scris că s-o pictez mai bine pe maică-mea... Alţii au scris în caietul de impresii de la intrare că ar trebui să fiu mai cu bun-simţ. Probabil că i-au şocat nudurile. Au fost şi nostalgicii care m-au întreabat ce-am avut cu Ceauşescu... Am primit, însă, foarte multe mesaje favorabile de la critici, care au considerat expoziţia o adevărată ruptură faţă de tot ceea ce s-a făcut înainte. Aţi primit oferte de cumpărare? Da, mult mai multe decât mă aşteptam. Unele dintre ele, foarte insistente. Însă, deocamdată, nu vreau să vând din tablouri. Expoziţia trebuie să rămână întreagă pentru a-şi menţine semnificaţia. ORIGINEA LUMII NOI
Adrian Severin, născut din Elena Ceauşescu
Cu puţin timp înainte de vernisarea expoziţiei, Marilena Murariu a început să lucreze la un ultim tablou. L-a terminat în trei zile şi l-a adus în sala de expoziţii încă ud. În tablou, Adrian Severin tocmai născut din Elena Ceauşescu şi trei "tătuci" (termenul artistei) – Gheorghiu-Dej, Ceauşescu şi Iliescu – e împăturit cu îndemânare de primul preşedinte postedecembrist al României în steagul albastru al Uniunii Europene. Bebeluşul este vioi şi arborează acelaşi rictus victorios ca şi părinţii săi. Pânza poartă numele "Originea lumii noi".
ARTIST
Carte de vizită
- Născută în 1954, Marilena Murariu a absolvit Institutul de Arte Frumoase "Nicolae Grigorescu" în 1981.
- A participat la zeci de expoziţii interne şi internaţionale, individuale sau de grup. Lucrări de-ale sale se găsesc în colecţii din Germania, Cehia, Polonia, Israel şi România.
- Este angajată a Muzeului "Theodor Aman" şi este expert în artă românească al Ministerului Culturii şi Cultelor.
FOTOGRAFII DE VLAD STĂNESCU