Efectele miraculoase ale generozităţii. Un studiu recent relevă o situaţie absolut uluitoare

Cercetătorii americani au realizat un studiu privind impactul gesturilor frumoase asupra creierului uman, concluzionând că gesturile de bunătate sau politeţe ajută enorm sănătatea psihică.

Fie că ţineţi uşa deschisă pentru cineva, ajutaţi o bătrânică să traverseze strada sau propriul copil să-şi facă temele, efectul acestor gesturi este acelaşi, potrivit cercetătorilor: îmbunătăţirea sănătăţii mintale. Oricât de mici ar fi gesturile de generozitate, ele îi ajută pe oameni să facă faţă mai bine situaţiilor stresante şi să atenueze impactul problemelor de zi cu zi, spun savanţii de la Universitatea Yale, scrie rfi.ro.

Autorii studiului publicat în Clinical Psychological Science au făcut un sondaj telefonic pe un eşantion de 77 de adulţi, pe care i-au întrebat cât de stresantă le-a fost ziua şi dacă au ajutat pe cineva.

Participanţii cu vârste între 18 şi 44 de ani au fost solicitaţi apoi să-şi evalueze singuri sănătatea mintală. Rezultatele arată că persoanele care au făcut mai multe gesturi de generozitate sau de politeţe au înregistrat un grad zilnic mai mare de emoţii pozitive şi în general o stare psihică mai bună.

"Zilele stresante ne fac de obicei să fim prost dispuşi. Descoperirile noastre sugerează însă că dacă facem mici gesturi de bunătate faţă de alţii, cum ar fi să ţinem uşa deschisă pentru cineva, nu ne vom simţi la fel de prost în acele zile", spune autoarea studiului, Emily Ansell, citată de The Independent.

Există şi alte metode pentru a avea o sănătate mintală bună. Unii medici recomandă ruperea monotoniei, angajarea în activităţi de voluntariat şi evitarea alcoolului şi a drogurilor.

Specialiştii ne recomandă de asemenea să ne facem timp pentru hobby-uri, proiecte preferate sau pentru citit. Nu trebuie ocolite nici cuvintele încrucişate, lucratul în grădină, lecţiile de dans, învăţarea unei limbi străine sau cântatul la un instrument.

Potrivit experţilor, o persoană din cinci poate să aibă o problemă psihiatrică. În prezent, depresia ocupă locul trei în lume, însă ar putea urca o poziţie, după bolile cardiovasculare.