La 2 grade Celsius de catastrofa: o treime din speciile de plante si animale risca sa dispara.
Expertii Grupului Interguvernamental asupra Evolutiei Climei (GIEC) au lansat ieri, la Bruxelles, un diagnostic alarmant asupra pericolelor incalzirii globale, la finele unor dezbateri incinse, in care reprezentantii marilor poluatori, precum SUA si China, au contestat o parte dintre concluzii.
„Tocmai am incheiat o reuniune maraton productiva, dar foarte epuizanta”, a declarat presedintele GIEC, Rajendra Pachauri, in conferinta de presa dedicata prezentarii raportului de 1.400 de pagini.
Potrivit concluziilor trase de expertii GIEC, o incalzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global fata de nivelul mediu de temperatura din 1990 va avea un impact negativ urias asupra tuturor regiunilor planetei.
Pana in anul 2080, circa 3,4 miliarde de oameni vor suferi de pe urma penuriei grave de apa, iar alti 600 de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma secetei, degradarii si salinizarii solului.
In fiecare an, arata raportul, doua pana la sapte milioane de oameni in plus vor fi afectati anual de inundatii, in special in zonele de coasta, unde presiunea demografica se accentueaza, si in marile delte din vestul Africii, Asiei sau in delta fluviului Mississippi.
Populatiile sarace, chiar si in societatile prospere, sunt cele mai vulnerabile la schimbarile climatice, fiind cel mai putin apte sa se adapteze. Oamenii de stiinta au prevenit ca toate formele de viata de pe glob vor fi afectate.
„Avem dovezi”
„20% pana la 30% dintre speciile vegetale si animale vor cunoaste un risc crescut de extinctie daca temperaturile globale vor creste cu 1,5 pana la 2,5 grade Celsius raportat la anul 1990”, avertizeaza acestia.
„Se manifesta in prezent pe toate continentele semne ale schimbarilor climatice care afecteaza animalele si plantele, iar in sprijinul acestei afirmatii avem dovezi”, a declarat Martin Parry, copresedinte al GIEC.
Europa, intre canicula si inundatii
Incalzirea globala va afecta Europa in mai multe privinte. Alpii isi vor pierde o treime din statiunile de schi, iar tarile mediteraneene, precum Spania, Franta, Italia sau Grecia se vor confrunta cu veri caniculare similare celei din 2003. In regiunile maritime, dar in Europa Centrala se vor inmulti inundatiile din timpul iernii, cauzate de caderi masive de zapada supusa topirii rapide.
Potentialul energetic va scadea cu 20% pana la 50% in regiunile mediteraneene, dar va creste cu 15%-30% in Europa de Est si in tarile nordice. Totodata, biodiversitatea de pe batranul continent va fi afectata grav pana la finele secolului.
Romania
Dr. Adrian Streinu-Cercel: „Toata lumea e amenintata de bolile aduse de incalzirea globala”
Incidenta bolilor infectioase, cum ar fi encefalitele sau meningitele, dar si a celor digestive ar putea inregistra o crestere semnificativa si in tara noastra, spun medicii. Vinovatii de serviciu: schimbarile climatice si temperaturile din ce in ce mai ridicate.
„Toata lumea e amenintata de bolile pe care le aduce incalzirea globala. In fiecare an, avem cazuri de encefalita si meningita, afectiuni asociate mizeriei si prezentei tantarilor. Insa malaria va ramane o boala de import”, considera dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului de Boli Infectioase „Matei Bals”, din Capitala.
Pe de alta parte, febra denga si febra denga hemoragica, boli ce au afectat deja sute de mii de oameni de pe glob, nu reprezinta inca un pericol pentru tara noastra. Cu toate acestea, medicii nu exclud posibilitatea ca astfel de cazuri sa apara si la noi.
„E o afectiune brutala, ce determina cresterea brusca a temperaturii corpului pana la 40 grade Celsius si care necesita instituirea carantinei”, explica medicul Streinu-Cercel. O alta afectiune ce ne-ar putea ameninta pe viitor este leismanioza, o boala infectioasa transmisa de niste insecte, numite flebotomi.
„Aceasta boala se intalneste mai ales in sudul Europei. Dar ar putea ajunge si la noi, daca iernile vor deveni tot mai blande si vor permite insectelor sa traiasca o perioada mai lunga”, puncteaza epidemiologul Emanoil Ceausu, de la Spitalul de Boli Tropicale „Victor Babes”, din Bucuresti.
De altfel, medicul crede ca si bolile digestive vor inregistra un „boom”, iar cele mai frecvente ar putea fi diareile, toxiinfectiile alimentare si hepatita A. In schimb, s-ar putea inregistra o scadere a incidentei bolilor respiratorii specifice sezonului rece din cauza iernilor tot mai calde si mai blande. (Mihaela Naftanaila)
Incalzirea globala decimeaza biosfera
In fiecare zi dispar 150 de specii de plante si animale
Mii de specii de plante si animale dispar in fiecare luna ca urmare a efectelor incalzirii globale, avertizeaza expertii in probleme de mediu. „In fiecare zi dispar cam 150 de specii”, a declarat ministrul german al mediului Sigmar Gabriel, in cadrul unei conferinte internationale desfasurate la Potsdam.
„Omenirea distruge diversitatea biologica a naturii cu o viteza nemaivazuta”, a adaugat el. In sprijinul afirmatiilor sale, demnitarul german a citat din raportul preliminar al Grupului interguveramental de experti in materie de evolutie climatica (GIEC).
„Speciile trebuie sa se adapteze acestor schimbari sau sa migreze odata cu zonele climatice”, explica Wolfgang Lucht, specialist care a colaborat la raportul GIEC. „Acele specii care nu se pot adapta sau nu pot sa migreze, risca sa dispara din cauza schimbarilor climatice din habitatul lor”, a mai spus el.
Spre exemplu, speciile din zonele montane nu vor avea unde sa se mute in zone mai inalte si mai reci. O situatie similara se va inregistra in regiunea arctica. Flora si fauna din zona nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de incalzirea globala.
Potrivit aceluiasi raport, seceta va afecta regiuni intinse din sudul Africii, America Latina, zona mediteraneeana, Orientul Mjlociu si Africa de Nord. Unele studii prezic spre exemplu ca padurile amazoniene s-ar putea usca pur si simplu, antrenand pieirea unui numar urias de specii. Expertii spun ca la fel s-a intamplat acum 55 de milioane de ani, la sfarsitul Paleocenului, cand o crestere cu 5 grade Celsius a temperaturilor medii a pustiit planeta. (Stela Spataru)
Controverse
Soarele, alt posibil „vinovat”
In timp ce raportul GIEC spune ca, in proportie de 90%, omenirea e vinovata de cresterea temperaturii medii globale din ultimii 50 de ani, alti oameni de stiinta sunt sceptici in privinta acestei afirmatii. Acestia atrag atentia ca, dupa 1945, temperaturile au fost in scadere timp de cateva decenii, desi emisiile de carbon au crescut.
Pe de alta parte, meteorologi din Marea Britanie spun ca acest lucru se datoreaza aerosolilor emisi de combustilii fosili, particule ce reflecta lumina solara si au un efect de racire a climei.
Un alt argument al „scepticilor” se refera la faptul ca si activitatea Soarelui influenteaza schimbarile de temperatura. Insa meteorologii britanici sustin ca satelitii nu au inregistrat, in ultimele doua decenii ale secolului trecut, nicio modificare importanta in caldura emanata de Soare, iar mare parte din incalzirea inregistrata in ultimii 50 de ani este cauzata de dioxidul de carbon.
Nu in ultimul rand, scepticii vorbesc despre o stagnare a cresterii temperaturii in ultimii zece ani. Insa britanicii spun ca un deceniu e o perioada prea scurta de timp pentru a se putea face previziuni pe termen lung. (Ana-Maria Adamoae)
Viitor sumbru
Scade „imunitatea” planetei
In primul volum al raportului GIEC, din luna februarie, specialistii spuneau ca, pana in 2100, temperatura medie globala va creste cu 1,8 pana la 4 grade Celsius, comparativ cu anul 1990. Pariul omenirii cu incalzirea globala ar putea fi insa pierdut, avand in vedere ca, in decurs de un secol, s-a inregistrat deja o crestere de 0,74 grade Celsius, iar in functie de impactul actiunilor antropice asupra mediului ar putea creste cu pana la 6,4 grade Celsius.
Iar consecintele nu sunt deloc de neglijat. Spre exemplu, canicula din 2003 a facut peste 70.000 de victime numai in Europa, iar temperatura medie globala era doar cu 0,47grade Celsius peste valorile medii din perioada 1961-1999.
„O incalzire cu mai mult de 2 grade Celsius va determina scaderea rapida a capacitatii de adaptare a planetei”, subliniaza climatologul Jean Jouzel. Expertii se tem de modul in care vor fi afectate solurile: spre exemplu, zona amazoniana s-ar putea transforma in savana si ar deveni o sursa de emisii de gaze cu efect de sera, accelerand in acest fel incalzirea globala.
Pentru a evita atingerea acestui prag, ar trebui ca, pana in 2050, emisia gazelor cu efect de sera sa scada de doua ori la nivel mondial si de patru ori pentru tarile industrializate.
„Ce decidem noi acum e crucial pentru a doua jumatate a secolului XXI. Pentru urmatorii 20 de ani, zarurile au fost deja aruncate”, spune Sylvie Jousseaume, de la Centrul National de Cercetari Stiintifice din Franta.
Exista si un scenariu optimist, conform caruia, pana in 2100, temperatura va creste cu 1,1-2,9 grade Celsius. Insa specialistii considera ca e putin probabil acest lucru, de vina fiind inertia sistemelor ecologice si cantitatile de dioxid de carbon adunate in atmosfera de-a lungul ultimelor sute de ani. (Andreea Romanovschi)