Ieşirea inflaţiei din ţinta BNR ar putea determina o înăsprire a politicii monetare prin restrângerea lichidităţii furnizată băncilor în cadrul operaţiunilor de piaţă, a declarat Florin Eugen Sinca, analist în cadrul BCR, citat de Agerpres.
În cuvinte mai puţin sofisticate, BNR se va asigura că există mai puţini bani în circulaţie, ceea ce-i va face pe aceştia mai valoroşi. Efectul este, pe de o parte, temperarea inflaţiei, pentru că nu va mai exista cerere la fel de mare. Pe de altă parte, accesul mai greu la bani va mări dobânzile oferite de bănci pentru a atrage depozite, dar şi pe cele percepute la credite.
"Aceasta va sprijini leul într-o anumită măsură. Principalele riscuri la adresa estimării noastre provin din mediul politic intern, respectiv evenimentele legate de alegerile parlamentare din luna decembrie. Astfel, este esenţial ca România să vină cu o serie de proiecte economice de succes în perioada imediat următoare pentru a abate atenţia investitorilor de la mediul politic la agenda economică. Putem vorbi aici de finalizarea cu succes a unei privatizări până la finele acestui an, începerea lucrărilor la un proiect de infrastructură în parteneriat public privat, emiterea de euroobligaţiuni la un cost scăzut, accelerarea absorbţiei de fonduri europene dar şi altele", a spus Sinca.
Dacă efectul asupra dobânzilor al unei astfel de măsuri ar fi aproape garantat, efectul asupra inflaţiei ar fi discutabil. Asta pentru că sursa inflaţiei, în acest an, nu este consumul, ci oferta mai scăzută determinată de secetă, la care se adaugă cursul valutar în creştere.
Potrivit lui Sinca, pe plan extern, leul ar putea fi afectat de o intensificare a crizei datoriilor suverane din Zona Euro. El estimează pentru finalul acestui an un curs de schimb de 4,55 lei pentru un euro.