Tinerii se îngrămădesc la şcoli fără cerere pe piaţa muncii, în timp ce domeniile la mare căutare rămân fără cursa.
Peste 21% dintre absolvenţii de facultate din România nu îşi găsesc un loc de mun că în domeniu după terminarea studiilor, potrivit unui sondaj cu privire la ocuparea forţei de muncă, realizat în 2007 pentru U niunea Europeană. Rata angajării printre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani nu era mai mare de 64 de procente.
Între timp, anul trecut au încheiat primul ciclu de studiu studenţii Bologna, cel de-al doilea ciclu, respectiv masteratul, începând abia în luna octombrie 2008, astfel că nu există niciun raport cu privire la ocuparea locurilor de muncă printre absolvenţi.
Patru domenii pentru studiul pieţei
Problema adaptării specializărilor studiate la facultate la piaţa muncii se poate rezuma foarte sim plu: avem specializări unde studenţii se îngrămădesc ca muştele la miere, dar care nu le oferă un loc de muncă sigur, şi domenii cu prea puţini amatori, dar cu mare căutare printre angajatori.
Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior a demarat, în luna ianuarie a acestui an, proiectul „Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii”.
Pentru început, proiectul va analiza cererea pentru domeniile: inginerie mecanică, drept, tehnologia informaţiei şi ştiinţele comunicării.
„Domeniile alese fac par te şi din categoria celor preferate de studenţi şi din a celor căutate de angajatori. „Dreptul este un domeniu important, care interesează, în timp ce la inginerie mecanică nu se îngrămădesc tinerii, chiar dacă există cerere pe pia ţa muncii”, explică Orventina Leu, managerul de proiect.
Până la sfârşitul anului, în urma realizării mai multor studii, cele 20 de universităţi din ţară - în care se implementează în regim pilot proiectul - vor avea un curriculum nou, adaptat la cerinţele pieţei muncii româneşti.
Studiile vor presupune anchete sociologice în rândul angajatori lor, al agenţiilor de recrutare, absolvenţilor şi asociaţiilor profe si onale. Proiectul costă 950.000 de euro, banii sunt din fonduri PHARE.