Precum Mitică al lui nenea Iancu, Doctoru’ Sorin Oprescu e bucureşteanul "par excellence".
Cum ar zice tot Caragiale, a cărui moştenire o cinstesc involuntar nişte mitici într-o capitală tristă, dar plină de humor, actualul primar este omul care pentru fiecare ocaziune a vieţii găseşte un cuvânt de spirit la moment şi pentru asta simpaticul parizian al Orientului este foarte căutat şi plăcut în societate.
Să luăm ultima vizită de lucru a primarului "Suspendata/Mâine-i gata" prin Centrul Istoric al Bucureştiului, altă ctitorie a unui mandat plin de minuni de genul măreţului Bulevard Berzei, care stârneşte groaza ONG-iştilor şi surâsul subţire al arhitecţilor căzuţi în contemplarea reciclării unui plan ceauşist. "Cuvântul de spirit la moment" scăpat de "Mitică" Oprescu în faţa cohortei de ziarişti - să nu zică bucureştenii că nu se implică primarul absent la orice ninsoare mai acătării - e că Centrul Istoric al Bucureştiului va fi cel mai frumos din Europa, după Praga.
Parcă şi vezi nişte englezi nevoiţi să se consoleze la "Potirul" praghez cu o halbă şi cu spiritul bravului soldat Svejk, de ciudă că n-au mai găsit loc la Carul cu bere dâmboviţean, nici la vreo terasă cu mai mulţi maidanezi decât ospătari de pe istorica străduţă Covaci, fostă "Kent"! Logic, porumbelul scăpat de primarul general a fost taxat imediat de nenumăraţi oameni sfidaţi de o asemenea inepţie. Poate cel mai bun răspuns a fost cel al unui cititor: "Va fi cel mai frumos din Europa înainte de primul cutremur mare, după aceea, va fi cel mai mare teren liber de construcţii din Europa...!".
Aşadar, Dâmboviţa noastră imediat după Vltava? Sincer, cu toată expansiunea terasistică şi underground din Centrul Istoric - pe care-l frecventez şi eu, ca orice bucureştean -, mai potrivită era o comparaţie cu o capitală balcanică, Skopje.
Oraşul Vechi străjuit de podul de piatră (las’ că nici din ăsta n-avem!) ar fi un eventual model pentru ruinele Curţii Vechi de la noi. Ceea ce nu au însă macedonenii şi avem noi sunt nişte aspecte istorice nedemne de fală: construcţii fără stil şi fără un profil arhitectural în ansamblu, ceea ce-l face pe Teodor Frolu, un arhitect căruia îi pasă de oraş şi de locuitori, să constate amar că ce s-a renovat sau construit în zonă vine împotriva acestui deziderat; aurolaci trăind în relativă bună pace cu urmaşii maidanezilor autohtoni de pe vremea generalului rus Kiseleff, care măcar ne-a botezat străzile şi ne-a numerotat casele; riverani având ca principal mijloc de subzistenţă "ajutarea" vizitatorilor Centrului Istoric să parcheze, în schimbul unor sume modice transformate instantaneu în şaorme, recente găselniţe culturale, disponibile la orice colţ; pietoni care nu se pot uita dacă e vreun loc liber la cârciumă - oricum, sunt toate ocupate, căci, vorba aia, "ţară mică, mese puţine" - deoarece trebuie să-şi păzească picioarele, pentru a nu-şi rupe gâtul prin hârtoape.
Dar să zicem că toate aceste incoveniente cronice vor fi rezolvate, şi noul Centru Istoric al lui "Mitică" Oprescu va fi altfel decât restul oraşului în care statuile sunt navetiste (măcar Lupoaica sperăm să-şi fi găsit locul de veci în Piaţa Roma, nicio legătură cu apropiata Piaţă Romană!, în dreptul pasajului care îi va umple de istorie pe amatorii de shopping vizavi, la Cocor). Hai să credem că Centrul Istoric, devenit o zonă de atracţie fără ca primarul general să fi contribuit major la asta, nu va mai fi aglomerat, poluat, murdar şi haotic.
Va avea spaţii de taifas şi parcare supraetajată, piatra cubică importată de pe Aviatorilor va fi aşternută iscusit, magazinele vor fi aprovizionate doar la anumite ore - un mare pas înainte faţă de vremea în care s-au pus barierele pentru maşini, iar vânzătoarele luau navetele în cârcă. Dar şi dacă aceste condiţii vor fi întrunite, Centrul Istoric bucureştean nu are şanse să fie mult mai atrăgător decât, să zicem, Bairro Alto din Lisabona. Poate, eventual, doar pentru că la noi încă se fumează în draci prin localuri.
Locuitorii din Bruges, Linz, Glasgow sau Cracovia pot sta liniştiţi: miticii n-o să le sufle prea iute în ceafă praghezilor doar pentru că aşa promite un primar care visa la Olimpiadă având doar un stadion proiectat fără pistă sau la lăutarii de la U2, dispuşi să ne cânte la ureche pentru câteva bancnote lipite de frunte.
Nu vă grăbiţi cu concluzia, a tras-o Caragiale pentru noi: al dracului Mitică!