MIRCEA MARIAN: "Există pericolul ca, în 2009, să fim conduşi de un partid care nu are niciun alt merit decât acela că îl susţine necondiţionat pe Traian Băsescu".
Este mult prea puţin. Ştiu că în politică trebuie să alegi între rău şi foarte rău, iar din această perspectivă este greu să crezi că Partidul Democrat ar putea forma un guvern mai jalnic decât cel în care se află personaje precum Tudor Chiuariu şi Cristian David.
Totuşi, nu trebuie să acceptăm ca membrii PD să trăiască precum nişte căpuşe, parazitând imensa popularitate a lui Traian Băsescu. Normal ar fi fost ca un partid de opoziţie, care în sondaje se bucură de încrederea a circa 40% din electorat şi se pregăteşte să preia puterea, să prezinte un guvern-fantomă. Nu este vorba doar de faptul că statutul PD prevede ca, în perioada de opoziţie, să se constituie un „Guvern Alternativă“.
Marea primejdie este ca, atunci când se va forma viitorul executiv, să trăim aceeaşi experienţă tristă ca în momentul în care s-a format primul guvern Tăriceanu. Vă mai aduceţi aminte că era să o avem ministru al integrării pe Cristina Pârvulescu, care nu făcea distincţia între Consiliul Europei şi Consiliul European? Iar după ce ea s-a retras, la Integrare a venit Ene Dânga, un cetăţean despre care propriii colegi de partid spuneau că nu ştie nicio limbă străină?
Până prin primăvara anului 2005, PD nu a reuşit să găsească titulari pentru cele circa 20 de posturi de secretar de stat care-i reveneau. Pur şi simplu nu avea cadrele necesare. Iar după ce i-a numit, după câteva luni a fost nevoit să schimbe o parte din ei, atât de competenţi erau. Trist este faptul că PD nu a învăţat nimic din ceea ce s-a întâmplat atunci. Dacă liderii democraţi ar fi puşi să formeze azi un guvern, cine ar fi cel care ar putea prelua, de exemplu, Finanţele?
Sau Externele? Sau Agricultura? Sau Justiţia, dacă Monica Macovei nu se întoarce din Macedonia? Există, se pare, un candidat solid la Apărare: Elena Udrea, doctorand în Ştiinţe Militare. Sunt convins că nimeni din PD nu va îndrăzni să-i conteste competenţa. „Ce-i de făcut?“, mă întreb şi eu, precum revoluţionarul Cernişevski. PD este o structură piramidală, condusă în mod autoritar de la centru, aşa că schimbările nu pot veni decât de la vârf, respectiv de la Traian Băsescu.
Este însă discutabil în ce măsură mai poate preşedintele României să se impună în faţa echipei Blaga-Videanu. Cei doi ştiu că, în măsura în care ei depind de Băsescu, şi acesta are nevoie de partidul lor, pentru a-l susţine în campania din 2009.
Povestea spune că, în primăvara lui 2007, sătul de faptul că Blaga şi oamenii săi nu voiau să se lase duşi de la guvernare, Băsescu s-a enervat şi a vrut să ceară public liderilor democraţi să nu se mai folosească de numele său. S-a oprit în ultima clipă, conştient că are nevoie totuşi de acest aliat. Înţeleg decizia lui Băsescu, privind relaţia sa cu democraţii strict dintr-o perspectivă pragmatică. Ar fi meritat însă să-i fi lăsat baltă.
Recomandările noastre
