Economia românească începe să scârţie. Ziua de miercuri a fost una nefastă, în ceea ce priveşte cursul valutar, indicele ROBOR şi tranzacţiile pe Bursa de Valori. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare, având în vedere lipsa Bugetului şi reacţia negativă a băncilor, la care se adaugă şi nemulţumirile reprezentanţilor din industria petrolieră, în privinţa OUG 114/2018, supranumită „taxa pe lăcomie”.
După contrele de la finalul săptămânii trecute dintre Guvern şi BNR, piaţa bancară a reacţionat violent, cu acuzaţii grave, care vizează intenţii ascunse de naţionalizare ascunsă a profiturilor, prin intermediul OUG 114/2018. La momentul respectiv, indicele ROBOR era în scădere. Însă, efectul imediat a fost creşterea cursului valutar. Săptămâna aceasta, scandalul privind economia şi piaţa financiară s-a mutat către Parlament şi BNR. A fost vorba despre acuzaţii grave la adresa Bancii Naţionale, iar reacţia acidă a reprezentanţilor ei nu s-a lăsat prea mult aşteptată.
BNR, acuzată că acceptă înţelegerile dintre băncile comeriale
Senatorul ALDE Daniel Zamfir a cerut Băncii Naţionale a României să decidă ca ROBOR să se calculeze în funcţie de tranzacţiile care se fac, susţinând că indicele la care sunt calculate ratele românilor cu credite în lei este „trucat” printr-o întelegere între băncile comerciale cu „ştiinţa şi implicarea” directă a BNR. „Indicele la care sunt calculate ratele românilor cu credite în lei este aranjat, este trucat printr-o înţelegere între băncile comerciale cu ştiinţa şi implicarea directă a Băncii Naţionale a României. (...) Cer Băncii Naţionale a României ca de mâine să oprească acest mecanism prin care ROBOR-ul este calculat astăzi, mecanism care umflă într-un mod artificial ratele românilor. Prin pârghiile pe care le are BNR să stabilească ca acest ROBOR să se calculeze în funcţie de tranzacţiile care se fac, pentru că aia este valoarea reală, de piaţă, la care se fac tranzacţiile şi nu în funcţie de cotaţii. (...) ROBOR este o înţelegere între băncile comerciale, nu este rezultatul unei pieţe libere, aşa cum ne-au explicat de atâtea ori oficialii BNR. Este o înţelegere care se face pentru a acoperi pierderile din speculaţiile financiare ale băncilor comerciale, pierderi care sunt puse pe spinarea celor care au credite în lei”, a declarat duminică întro conferinţă de presă preşedintele Comisiei economice din Senat, Daniel Zamfir.
Acesta a susţinut că vor fi demarate, pe 29 ianuarie, audieri la Comisia Economică din Senat la care vor fi invitaţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, dar şi alţi factori implicaţi.
Suciu (BNR): „Atacurile şi confuzia afectează stabilitatea financiară”
„Nu înţeleg cum Banca Naţională a făcut acest lucru (trucarea ROBOR n.r.), pentru că de la domnul Zamfir nu am văzut niciun argument de manipulare. Asigur pe toată lumea că nu există, cel puţin din cunoştinţa noastră, asemenea presupuneri legate de manipulare. Domnul Zamfir nu înţelege, nu vrea să înţeleagă sau creează confuzie în mod intenţionat, ceea ce este descalificant, pentru că pur şi simplu nu ţine cont de obiectul de activitate definit prin lege pentru Banca Naţională, şi anume politica monetară, care presupune stabilitatea preţului, controlul inflaţiei. Aceasta se face prin dobânda de politica monetară şi care la rândul ei determină culoarul de variaţie al ROBOR-ului pe diferite scadenţe. Dacă nu se ţine cont de obiectul de activitate al băncii e ca şi cum nu se recunoaşte rolul băncii din perspectivă legală”, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. El a precizat că astfel de acuzaţii apar de la aceleaşi două-trei persoane, „care de 3-4 ani nu fac altceva decât să atace şi să creeze confuzie, afectând astfel stabilitatea financiară” .
Leul, în cădere liberă faţă de euro, dolar SUA şi francul elveţian
Leul continuă să se deprecieze în raport cu euro, cursul afişat miercuri de Banca Naţională a României pentru moneda europeană fiind de 4,7569 lei/euro - un nou minim istoric. Valoarea monedei europene este mai mare cu 4,27 bani (+0,91%) faţă de cotaţia de marţi, de 4,7142 lei/euro. De asemenea, moneda românească a pierdut teren în faţa dolarului american, care a ajuns la valoarea de 4,1883 lei, în creştere cu 3,92 bani (+0,94%), faţă de cursul de schimb de marţi, respectiv 4,1491 lei/dolar. Moneda naţională s-a depreciat şi faţă de francul elveţian, cu 3,25 bani (+0,78%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,1946 lei, comparativ cu 4,1621 lei, marţi. De asemenea, gramul de aur s-a scumpit cu 1,75 lei (+1,02%), până la 173,0400 lei, de la 171,2866 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.
Bursa, în scădere
Bursa de la Bucureşti a deschis în scădere şedinţa de miercuri, iar indicele BET, care indică evoluţia celor mai lichide 15 companii, s-a depreciat cu 0,14%, până la 7.183,04 puncte, după 37 de minute de la debutul tranzacţiilor. Valoarea totală a schimburilor era de 429.223 de lei (91.049 euro), transmite Agerpres. Totodată, indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 37 de acţiuni de la BVB, înregistra miercuri o scădere de 0,12%, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor se deprecia cu 0,11%. BET-NG, indicele celor 10 companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, indica o scădere de 0,41%. Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a scăzut cu 0,16%, iar reperul de randament al fondurilor de investiţii, BET-BK, înregistra o scădere de 0,14%.
Companiile din industria petrolieră acuză „taxa pe lăcomie”
Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) atrage atenţia că numărul angajaţilor în unele companii din acest sector ar putea fi redus chiar şi cu 75% în viitorul apropiat, iar investiţiile ar putea scădea cu 50%, ca urmare a aplicării Ordonanţei de Urgenţă 114/2018. ROPEPCA susţine că noile reglementări vor duce la o pierdere dublă, atât pentru sectorul petrolier, cât şi pentru bugetul de stat. „Membrii noştri se aşteaptă la o reducere a impozitelor plătite către bugetul de stat, variind între 30% şi 60%, în funcţie de modelul de business al fiecărei companii. Luând în considerare un preţ de 90 lei/MWh (media BRM pentru tranzacţiile cu livrare în luna noiembrie 2018) şi producţia de anul trecut, pierderile directe ale bugetului de stat se ridică la cel puţin două miliarde de lei pe an (proveniţi din taxa pentru veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea pieţei de gaze, redevenţe şi impozitul pe profit), fără a lua în calcul dividendele de la participaţiile statului în companiile producătoare de gaze, precum şi TVA pentru consumatorii finali de uz casnic”, transmite ROPECA.
Nu au fost incluse aici pierderile suplimentare provocate de reducerea investiţiilor, revizuirea politicilor de personal, scăderea producţiei de gaze şi de impactul economic negativ indirect şi indus. „Companii care depind de finanţarea externă pentru realizarea proiectelor de producţie şi de explorare au pierdut deja finanţarea şi sunt în pericol de închidere, în cazul în care nu se găsesc noi investitori. În general, investiţiile viitoare sunt afectate în mod semnificativ de măsurile impuse, multe proiecte având doar rentabilitate marginală. Ca urmare a OUG 114/2018, estimăm o reducere de până la 50% a proiectelor de explorare şi dezvoltare în viitorul apropiat”, se mai arată în comunicat.
ROBOR creşte din nou
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut miercuri cu 0,06 puncte procentuale, până la 3,03% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 2,99%. În ceea ce priveşte indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, acesta a urcat cu 0,03 puncte procentuale, la 3,31% pe an. ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale, a ajuns la 3,41%, de la 3,39% marţi, iar indicele ROBOR la 12 luni s-a majorat cu 0,01 puncte procentuale, atingând nivelul de 3,50%.