În partea a doua a anului 2023, economia țării noastre a încetinit, fiind cu 2%, sub estimările prognozate.
Economia României a încetat să mai crească după un an complicat. Inflația a scăzut, dar mai lent. Creșterea reală a PIB va fi în jur de 2%, sub pronosticurile economiștilor, susține un raport. Din fericire, sistemul bancar a rezistat.
Economia intră în pantă descendentă?
Cu deficit bugetar de 6% din PIB, precum în 2022, când deficitul ESA a fost de 6,23%, țara noastră nu ar putea primi fonduri din PNRR în 2024, din cauza vulnerabilităților instituționale.
Ținta asumată de guvern în 2023 era 4,4%, deci nerealistă, din cauza hibelor, de la venituri supraestimate la cheltuieli subestimate.
Guvernul Ciolacu a impus adoptarea de măsuri fiscale-bugetare pentru a îndrepta deficitul bugetară către 3% din PIB abia în câțiva ani. Numai 5,5 milioane de români au venituri din contracte de muncă. 1,5 milioane sunt plătiți cu salariul minim și majoritatea nu contribuie la asigurări.
Deficitul, principala problemă pentru economia românească
Încercarea de a corecta deficitul nu a dat roade deocamdată, mai ales că nu s-au făcut ajustări pe partea de cheltuieli.
„Nu se poate obţine reducerea deficitelor fără dureri, fără a distribui efortul de corecţie echitabil. Dacă fiecare vrea să fie scutit de participarea la acest efort, cine să suporte povara? Şi nici nu este normal ca cei mai neajutoraţi să fie cei care suportă costul cel mai mare”, spune raportul.
Învățământul de stat și sistemul medical sunt subfinanțate masiv. Evaziunea fiscală e aproape instituționalizată, cu un gap la colectarea de TVA de peste 36% față de media din UE de circa 5%. România are venituri fiscale cu contribuții ultrajoase, circa 27% din PIB, în raport cu media europeană de 40% din PIB.
România, copleșită de prea multe taxe sau de inechitatea sistemului fiscal?. Sursa Foto- Dreamstime
Care ar fi soluția?
România ar trebui să cheltuiască mai eficient. Este necesară recenzarea cheltuielilor, iar pentru asta, România trebuie să adere la OCDE. Trebuiesc elaborate documente pentru sănătate și educație, privind cheltuielile. Țara noastră, în raport cu media europeană de 78%, are participare pe piața muncii scăzută cu 10%.
În România, cetățenii sunt privați de bunuri publice și servicii necesare, iar cheltuielile publice, care sunt la nivelul cel mai de jos din Uniunea Europeană, nu pot fi tăiate. Fondurile europene nu pot ajuta prea mult ceea ce trebuia să se facă cu bugetul public.
Legea Pensiile reprezintă un risc de ordin fiscal pentru consolidarea bugetară, deși trebuia eșalonată câțiva ani. Corecția deficitului bugetar nu poate fi realizată prin taxa prin inflație. Poate crea un puseu inflaționist. Este necesară contiuarea reformei fiscale pentru a corecta regimul fiscal inechitabil, clădit în ultimii ani prin scutiri și portițe, iar pentru asta, ANAF ar trebui să fie revoluționat, și nu doar prin digitalizare, potrivit Raportul de analiză a convergenței „România – Zona Euro MONITOR” nr. 14/2023, coordonat de academicianul Daniel Dăianu.