Anotimpul strugurilor a început oficial astăzi, 23 septembrie, când ziua este egală cu noaptea. Specialiştii spun că avem la dispoziţie doar 89,95 zile pentru romantism şi melancolie.
Astăzi la ora 12 şi patru minute, aşa, pe la prânz, a venit oficial toamna. Este vorba despre toamna astronomică, echinocţiul de toamnă, când ziua este egală cu noaptea. Specialiştii asociază uneori venirea toamnei "pe bune" cu predispoziţia oamenilor de a fi mai romantici, mai melancolici.
"Având în vedere că avem de-a face cu unul dintre cele mai scurte anotimpuri, oamenii au la dispoziţie cam puţin timp pentru a fi romantici", comentează cu umor ştiinţific Adrian Şonka, cercetător la Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti.
Cometa de pe cer
Ar fi cazul să luăm toamna la întrebări… Dacă în cazul romantismului, întotdeauna mai rămâne ceva de spus, şi în cazul echinocţiului de toamnă e la fel! "O discuţie despre echinocţiu poate fi interminabilă, tot timpul mai rămâne ceva de spus", consideră Adrian Şonka: "Pentru cei care sunt în urmă cu 2-3 ore, vine dimineaţa… Dimineaţa, sau seara pentru alţii".
Este diferită toamna aceasta în care intrăm de… veşnicele toamne prin care trecem? "E o toamnă identică cu cele care s-au întâmplat până acum", spune cercetătorul, iscând gândul anotimpurilor care se întâmplă într-o viaţă de om. "Astronomic vorbind, sunt diferite. De exemplu, avem o cometă". Aoleo, de când? "E pe cer de câteva săptămâni. Dar se vede numai prin binoclu, nu se vede cu ochiul liber. Se mai vede încă 2-3 luni pe cer, numai că îi scade din strălucire. Are un nume frumos: Garrad".
Teoria răsăritului
Apropo de cometă…Cercetătorii de la NASA au anunţat că un satelit american va cădea pe Terra în jurul datei de 23 septembrie, într-o regiune care nu a fost deocamdată identificată. "N-are legătură cu echinocţiul. E doar un satelit care o să cadă. Oricum, cei de la NASA îl urmăresc unde cade, eu urmăresc informaţiile lor, şi vă anunţ", spune pe acelaşi ton uşor amuzat domnul Şonka.
Ne-am mai liniştit, mai ales că dânsul este absolut convins că satelitul nu are ce căuta la noi. Să revenim: "Oamenii ştiu întotdeauna că soarele răsare la est şi apune la vest. Dar numai la echinocţii se întâmplă chiar să răsară de la est şi să apună la vest. În rest, soarele răsare nu foarte departe de est şi apune nu foarte departe de vest. Dar acum chestia este că nu mai avem orizont…".
Cum adică?: "Pe vremuri nu existau clădiri înalte, şi orizontul era liber. Se puteau vedea răsărituri foarte foarte frumoase. Şi apusuri". Cu alte cuvinte, nici răsăritul nu mai este ca pe vremuri. Uite aşa ajungem de la echinocţiu, la teoria răsăritului: "De exemplu, în Bucureşti, nu se poate vedea răsăritul cum trebuie. Orizontul teoretic pentru un om de înălţime medie e pe la vreo patru kilometri şi ceva. Dacă în cei patru kilometri ai multe clădiri, s-a dus orizontul!".
Şi ce-i de făcut?
"Trebuie mers undeva la loc deschis. Un câmp, ceva. Dacă vreţi să prindeţi răsăritul soarelui, trebuie să mergeţi undeva înspre est, pentru că dacă mergeţi înspre est veţi avea Bucureştiul la vest şi nu vă deranjează".
Suntem în Bucureşti şi vrem să vedem cu orice preţ răsăritul de aici!: "Aţi putea încerca de pe Casa Poporului. Trebuie testat dacă de acolo se vede răsăritul de soare. S-ar putea face un Observator Astronomic acolo. Noi am fost acolo la eclipsa din '99, cu regretatul Harald Alexandrescu (fostul coordonator al Observatorului Astronomic din Bucureşti a decedat în anul 2005)", adaugă Şonka.
SEMNE
"Se schimbă constelaţiile pe cer"
Azi, la echinocţiu, ziua devine egală cu noaptea. "Niciodată nu vom avea de la latitudinea ţării noastre ziua egală cu noaptea exact la echinocţiu, ci mai târziu", spune Adrian Şonka. Pentru astronomi, toamna înseamnă mai mult timp pentru observare, pentru că ziua scade şi întunericul vine mai repede: "Pentru mine personal înseamnă mai mulţi vizitatori la Observator. Vin în general cupluri, pentru că este un loc unde îţi poţi petrece timpul şi constructiv, şi cu foarte puţini bani".
Toamna vin mulţi îndrăgostiţi aici. "Repet, toamna este unul dintre cele mai scurte anotimpuri (cel mai scurt e iarna), are 89, 95 de zile". Deci, dacă se îndrăgosteşte acum, atât are la dispoziţie pentru a vedea ce şi cum?: "Mai precis, 89 de zile, 22 de ore şi 48 de minute!". Poate ţine iubirea, poate nu, poate se ceartă, poate se împacă… Nu degeaba îşi vor băga coada Draconidele! Dar aceasta este deja altă poveste ce va fi depănată la Observatorul Astronomic din Bucureşti, în octombrie.
"Ca astronom, ştii că vine toamna pentru că «simţi» cum se schimbă constelaţiile pe cer", spune Adrian Şonka. Şi încheie, oftând: "Cu toamna asta sau cu echinocţiul nu e aşa de uşor…".
În rest, bine că ştim şi cum e cu răsăritul soarelui, deşi nu prea avem orizont. Dacă vi se pare pierdere de timp să fiţi romantici, melancolici, sau să priviţi cum se lungesc frunzele pe pământ, aflaţi că specialiştii subliniază că echinocţiul de toamnă marchează începutul restrângerii activităţii desfăşurate de om în exterior şi mutarea atenţiei asupra propriei persoane.
Recomandările noastre
