Prim-vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Augustin Feneșan, a declarat că ANAF-ul nu a reușit să implementeze e-Factura, dar îi cere acest lucru unui antreprenor la început de drum.
Antreprenorii români sunt asaltați de e-Factura, semnătură electronică, e-Transport, taxe și impozite mărite. Prim-vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Augustin Feneșan, consideră că ANAF-ul are multe pretenții, dar că nu face nimic.
Nici angajații ANAF nu știu de e-Factura
El a declarat că măsurile de digitalizare sunt bine-venite, dar acestea trebuie introduse treptat și explicate foarte bine antreprenorilor. Acesta a mai spus că nici măcar angajații ANAF nu știu prea bine despre ce este vorba.
Sistemul e-Factura le dă bătăi de cap antreprenorilor care se confruntă cu erori de traducere. Printre unitățile de măsură traduse altfel se numără și „psihiatră învelită”, având codul XSW. Cel mai mare paradox cu privire la e-Factură este faptul că ANAF-ul nu a vândut caietul unic de control, pentru că nu are implementată e-factura, dar cere firmelor cu doi-trei angajați să-și implementeze acest sistem.
„Sunt niște prevederi legale atât de alambicate și de complicate încât până la urmă e un haos efectiv, e un bombardament, fără exagerare, asupra întreprinzătorului, că pur și simplu nu mai știe încotro s-o ia. Au venit cu e-factura și cu e-transportul peste toate firmele, dar nu toată lumea are infrastructură, sunt mici întreprinzători care n-au toate sistemele acestea de gestiune sau de raportare la Ministerul de Finanțe”, a spus Feneșan.
ANAF are pretenții multe, dar nu oferă soluții
El a mai spus că România este printre ultimele țări din Europa la utilizarea tehnologiei informații în firme, dar că ANAF-ul are pretenția ca firmele să aibă laptop, semnătură electronică, e-Factura și altele.
„Nu este chiar la îndemâna oricui să folosească instrumentele acestea, trebuie să recunoaștem că suntem printre ultimele țări din Europa la utilizarea tehnologiei informații în firme. Trăim în epoca digitalizării, dar instituțiile statului nu-s digitalizate. De la 1 ianuarie 2024 s-a introdus e-Factura, dar știți că Ministerul de Finanțe - direcțiile județene de finanțe n-au putut să vândă caietul unic de control, care este obligatoriu pentru firme și se cumpără de la acest direcții - pentru că nu aveau implementată e-Factura. Deci e de râsul curcilor.
Ei spun „nu veniți după registre acum, că n-avem implementată e-Factura“, dar cel care are magazinul la Cuca-Măcăi trebuie să aibă laptop, semnătură electronică, e-Factura și celelalte”, a mai spus Feneșan.
Probleme mari cu e-Factura
Comunicarea cu ANAF-ul și cu cei care se ocupă de parte tehnică este foarte deficitară, consideră Feneșan. El a declarat că autoritățile trebuie să găsească soluții înainte să aibă pretenții de la antreprenori.
„Comunicarea cu ANAF-ul și cu cei care se ocupă de parte tehnică este foarte deficitară. Ei ar trebui să fie foarte receptivi la tot ce se reclamă din economie, să vină cu soluții și să și explice. Exact acesta a fost un angajament al ministrului de Finanțe Marcel Boloș că în viitorul foarte apropiat o să iasă cu niște metodologii foarte clare de implementare, cu soluții punctual, cu print-screen-uri, să vadă lumea efectiv cum se rezolvă. Avem mari probleme: nu se pot storna facturi, se multiplică, te chinui să le ștergi. Sunt liste întregi de probleme care s-au ridicat de la e-Factura”, a declarat Feneșan pentru Adevărul.