50 de milioane de animale sunt omorâte anual, în toată lumea, pentru haine de blană sau accesorii. Vulpea cu fir lung, marmota, nurca, viezurele, antilopa, capra sau vizonul îşi fac loc mai mult în dulapurile unora dintre noi decât în rezervaţii naturale.
Tendinţele în modă, cererea existentă pe piaţă din partea unei anumite categorii de persoane care percep blana ca marcă a statutului, afacerea profitabilă pentru producătorii, furnizorii şi vânzătorii de blănuri, susţin o piaţă care aduce suferinţă milioanelor de animale din toată lumea. Merită? Numai în Europa sunt peste 6.000 de ferme de blană în care mai mult de 27 milioane de nurci şi 3 milioane de vulpi sunt ucise anual. Pentru o singură haină din blană sunt sacrificate până la 200 de chinchila, 30 - 40 de iepuri, 24 de vulpi sau 30 de nurci.
În România sunt aproape 20 de ferme de blană, cele mai multe crescând chinchila şi iepuri, dar există şi o mare fermă de vulpi şi nurci: 60 de firme se ocupă cu prelucrarea blănurilor şi alte aproximativ 70 au ca obiect de activitatea comercializarea acestora. Cui foloseşte?
Crescute în cuşti înguste şi înghesuite din sârmă, aceste animale trăiesc în condiţii de stres permanent, toate fiind, prin natura lor, animale solitare care se mişcă în spaţii mari, în sălbăticie. Cuştile sunt agăţate la o jumătate de metru deasupra pământului, în şiruri lungi, pentru ca excrementele şi urina să se scurgă din cuşcă, astfel încât blana să nu fie murdărită. În aceste condiţii nu se află doar animalele crescute pentru blană, ci şi cele crescute pentru carne sau piele. E corect?
Tendinţele în modă, cererea existentă pe piaţă din partea unei anumite categorii de persoane care percep blana ca marcă a statutului,
În lipsa unei legislaţii clare la nivelul Uniunii Europene, ţările care doresc interzicerea fermelor de blană au adoptat reglementari suplimentare. Astfel de decizii legislative au fost adoptate până în prezent de Austria, Bulgaria, Croaţia şi Marea Britanie, ţări în care fermele de blană sunt interzise. Există şi ţări, precum Olanda, în care au fost introduse interdicţii selective: din 1995 au fost închise fermele de vulpi şi chinchila, fiind însă permisă încă exploatarea şi uciderea nurcilor. De asemenea, în Elveţia fermele de blană sunt interzise, creşterea animalelor de blană fiind permisă doar dacă le sunt asigurate condiţii la standard de grădină zoologică. Italia, Danemarca, Suedia şi Germania au introdus şi ele reglementări stricte privind condiţiile ce trebuie asigurate animalelor în ferme, menite să duca în câţiva ani la închiderea tuturor fermelor de blană.
România ce face în această privinţă? Informarea şi conştientizarea situaţiei existente este primul pas în găsirea unor soluţii pe termen lung. Organizaţia Vier Pfoten invită susţinătorii campaniei „Crimă pentru lux”, care debutează luna viitoare, să se alăture iniţiativei de a interzice fermele de blană din România pe site-ul https://www.secureconnect.at/4pfoten.org/RO/petition/0801/ şi să se informeze în legătură cu practicile folosite de fermele unde animalele sunt crescute pentru blană pe site-ul http://www.vier-pfoten.ro/website/output.php?id=1109&language=2
Voi ce credeţi: e corect să ucizi pentru lux?
CITIŢI ŞI:
E corect să ucizi pentru lux? | VIDEO Blană naturală sau ecologică?
Chinchila, blană moale şi moarte programată