Mituri false: canalizarea nu este deversată în mare, Constanţa având o staţie de epurare ultra-performantă, iar bulgarii n-au plase împotriva algelor pentru că acestea ar transforma apa de la mal într-o mlaştină împuţită. Condiţiile climatice din 2011 sunt perfecte pentru explozia algelor. Fenomenul va dispărea după 10-15 august.
Algele, un fenomen de care litoralul nu poate scăpa. Invazia masivă a algelor a devenit un fenomen obişnuit în fiecare vară pe plajele româneşti ale Mării Negre. De la începutul sezonului estival şi până acum, echipele de la Apele Române au colectat peste 15.000 tone de plante verzi, urât mirositoare şi care produc un disconfort major turiştilor, uneori insuportabil.
Pânza Penelopei: noaptea se strâng tone, dimineaţa repar cu miile Dacă în anii trecuţi, mareea verde copleşea sudul litoralului, în această vară algele preferă staţiunea Mamaia şi Năvodariul. În ciuda intervenţiei nocturne a utilajelor de la Apele Române, în zorii zilei algele reapar pe ţărm şi în apă de parcă nimic nu ar fi fost curăţat. “Acţionăm cu 15 autobasculante, 6 tractoare, 9 încărcătoare, 30 de muncitori, colectăm în fiecare noapte peste 1.000 tone de alge, le transportăm la groapa ecologică de la Costineşti dar degeaba, ele reapar”, explică purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale Dobrogea Litoral, Cătălin Anton. Asigurări ferme: canalizarea nu este deversată în mare Unii turişti, au comentat că plantele se formează din cauza deversărilor din canalizările hotelurilor de pe malul mării. “Exclus, Direcţia de Sănătate Publică din Constanţa face în permanenţă monitorizări şi analize în apa mării, în ultimii trei ani este obligată să transmită Comisiei Europene calitatea apei de îmbăiere şi în tot acest interval a fost doar foarte bună şi excelentă, altfel ar fi afectată sănătatea publică şi ar fi interzisă îmbăierea”, precizează Cătălin Anton. Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa Senol Zevri spune, la rândul lui, că “se efectuează controale periodice la toate unităţile de cazare de pe litoral, apa menajeră este deversată în reţeaua de canalizare a staţiunii, în plus fiecare hotel este obligat să transmită indicii de calitate ai apei menajere, în caz contrar pierde autorizaţia de mediu şi numai poate funcţiona”. Este completat de purtătorul de cuvânt al Regiei Autonome Judeţene de Apă Constanţa, Irina Oprea, potrivit căreia, “reţeaua de canalizare din Mamaia se descarcă în Staţia de Epurare Nord, o staţie cu dotari ultraperformante, apa menajeră este epurată prin mai multe proceduri şi apoi este împinsă spre Staţia de Epurare Constanţa Sud, unde are loc o nouă filtrare şi, în final, apa curaţată este deversată în acvatoriul portului Constanţa, la o calitate excepţională. Nu am risca să poluăm portul, vă daţi seam ace consecinţe ar fi”. Irina Oprea ţine să precizeze că” bulgarii nu au staţii de epurare pe litoral, fac pur şi simplu o epurare mecanică şi dau drumul apei în mare”.
Condiţiile perfecte pentru alge, îndeplinite anul acesta
Se pune atunci întrebarea de ce pe litoralul bulgăresc nu apar atât de multe alge ca la noi. “Dezvoltarea explozivă a algelor este legată de mai mulţi factori, substrat (formaţiuni stâncoase de pe fundul apei), de transparenţă şi de condiţiile de mediu”, explică Tania Zaharia, directorul ştiinţific al Insitutului Naţional de Cercetare Marină “Grigore Antipa. Specialistul susţine că, “vorbind de eutrofizare, litoralul românesc se află sub influenţa apelor Dunării care este principalul transportator de elemente nutritive pentru alge, deci noi suntem primii care le primim. Dacă algele au un substrat bun pe care să se fixeze, au de asemenea transparenţă mare - şi în acest sezon apa a fost limpede, mai au şi apă caldă şi vin şi aceşti nutrienţi care le hrănesc, se intâmplă această explozie”. Ca o comparaţie platică, “este exact ca dezvoltarea buruienilor de pe câmp care cresc din abundenţă după ploaie”. Singura speranţă: curenţii marini să-şi schimbe direcţia spre larg Tania Zaharia leagă cantitatea masivă de alge înregistrată în Mamaia de digurile de protecţie din staţiuni, care în aceste momente sunt pline cu alge la bază: „Au văzut colegii mei. Este nevoie de curenţi favorabili de mişcare spre larg, care să le desprindă de substrat“. Directorul ştiinţific susţine în plus că algele au şi un aspect pozitiv: “În prima fază, faptul că ele ajung la mal şi sunt proaspete constituie o adevărată binefacere pentru corpul uman pentru că ele constituie un cocktail de vitamine şi de minerale. În alte ţări se fac băi de alge marine, omul plăteşte ca să facă această îmbăiere. Pericolul este însă dacă aceste alge sunt lăsate să se descompună, atunci trebuie înlăturate neapărat, pentru că, dezvoltând o încărcătură bacteriană mare, pot să devină un pericol potenţial pentru oameni”.
UN MIT FALS: BULGARII N-AU PLASE ÎMPOTRIVA ALGELOR Plasele ar transforma apa de la mal într-o baltă infectă Şi pe litoralul bulgar sunt alge dar nu atât de multe ca pe cel românesc. Administratorul plajei din Albena, Rotislava Dimitrova , spune că “vegetaţia verde apare şi la noi însă doar atunci când temperatura apei depăşeşte 25-26 grade, la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august”. Ea dezminte categoric speculaţiile din presa română conform cărora în apele bulgare ale Mării Negre ar fi amplasate plase protectoare: ”Nu avem aşa ceva”.
“Bazaconia aia cu gardurile subacvatice este o utopie” spune şi Tania Zaharia , “este de fapt vorba de numeroasele crescătorii de midi din larg, ei au mai multe, noi avem doar una”. Specialista se pronunţă categoric impotriva montării unor asemenea plase, “pentru că în zona de îmbăiere dintre plajă şi asemenea garduri verticale, curenţii marini nu ar mai acţiona şi s-ar transforma într-o mlaştină împuţită”.
În opinia specialiştilor, fenomenul înfloririi algale poate fi atenuat doar dacă depozitele se colectează zilnic şi mai ales dacă vântul îşi schimbă direcţia şi duce curenţii de apă spre larg. Cat timp apa este caldă şi temperaturile din aer continuă să fie ridicate, algele vor rămâne prezente în zonele în care găsesc condiţiile propice pentru dezvoltare.