Veștile nu sunt deloc bune. La pompă, în 2025, carburatul va costa mi mult decât anul acesta. Dumitru Chisăliță are toate explicațiile necesare.

Pentru cei care nu știu, Dumitru Chisăliță este Senior Consultant în domeniul gazelor și al energiei și președinte al Asociației Energia Inteligentă. De asemenea, el este expert tehnic și consultant în domeniul petrolului și gazelor naturale, cu certificări acordate de Asociația Experților Europeni Agreați care are sediul la Paris și de către Ministerul Justiției din România.

Atunci când în discuție apar cuvinte precum combuctibili fosili, biocombustibili, energie, energie verde sau chiar disputatul Green Deal, cu greu găsești un specialist de talia lui Dumitru Chisăliță, scrie infofinanciar.ro.

Spre exemplu, atuci când toată lumea se miră că prețul petrolului scade pe plan mondial, dar la pompă costurile cresc, explicația cea mai pertinentă vine de la președintele Asociației Energia Inteligentă.

De această dată, am pornit de la faptul că, în ultimele lui s-au sesizat alte câteva scăderi de prețuri la pompă. Surpriză, veștile aduse de Dumitru Chisăliță nu sunt de natură să ne bucure, după încheierea anului electoral.

Biocombustibilii cresc prețurile la pompă în 2025

Mai sunt luni bune, dar perspectiva nu e roz. Conform spuselor expertului Chisăliță, 2025 aduce creșteri la combustibili. Bună parte chiar din cauza unei măsuri ce ar trebui să ducă la mai puțină poluare.

”Obligațiile UE privind creșterea cantității de biocombustibili folosiți în combustibilul pentru transporturi, va determina creșterea prețului benzinei cu cca 2,5% în anul 2025 și cca 3,8% în anul 2030, în condițiile menținerii constante a prețului petrolului. Ceea ce este foarte improbabil”, declară Dumitru Chisăliță.

”Industria globală a biocombustibililor a cunoscut o creștere constantă și o adaptare la creșterea continuă. Producția de biocombustibili la nivel mondial a fost de aproximativ 175 de miliarde de litri în 2022. Și există o indicație puternică din partea Consiliului Mondial al Energiei că biocombustibilii vor satisface 30% din cererea de energie a întregii lumi până în 2050”, ne explică Chisăliță.

Perspectiva expertului este corectă. În prezent, Brazilia are cel mai avansat program de biocombustibil din lume, unde aproximativ 40% din consumul de benzină a fost înlocuit cu etanol din trestie de zahăr și din alte surse. 9,1% din energia primară totală mondială a fost furnizată de biocombustibili și deșeuri. Cifrele sunt foarte bune comparativ cu acum 10 ani, să zicem, dar insuficiente pentru țintele asumate de diversele state ale lumii. Practic, încă folosim foarte puțini biocombustibili, mai ales când o comparăm cu consumul nostru general de energie.

Biocombustibilii sunt încă scumpi

„Pe lângă reducerea emisiilor de GES și a poluării aerului, industriile biocombustibililor pot contribui la creșterea securității energetice la scară locală și națională, deoarece nu se bazează pe rezervele locale de petrol fosil”, ne asigură președintele Asociației Energia Inteligentă.

În plus, crearea de noi locuri de muncă și creșterea economică, în special în zonele rurale, se așteaptă să aibă un impact pozitiv și asupra mediului social.

”Cu toate acestea, pentru a exploata pe deplin toate trăsăturile pozitive ale biocombustibililor, sunt necesare cercetări și investiții suplimentare. Asta deoarece producția de biocombustibili necesită mai multe etape de procesare în comparație cu metodele convenționale de forare în pământ pentru a obține țiței, urmate de rafinare. Prin urmare, în prezent, biocombustibilii depășesc de obicei costurile de producție a combustibililor fosili”, ne atrage atenția Chisăliță.

”În plus, materiile prime pentru producția de biocombustibili nu se compară cu țițeiul în densitate energetică, necesitând cantități mult mai mari de biomasă pentru aceeași producție de energie în comparație cu sursele fosile. Infrastructura necesară pentru sectorul producției de biocombustibili trebuie, de asemenea, dezvoltată pe scară largă”, spune specialistul.

Așa că, biocombustibilii trebuie mai competitivi față de combustibilii fosili. În plus, produsele secundare ale producției de biocombustibili ar trebui să fie utilizate eficient într-o economie circulară. Ceea ce ar putea crește eficiența costurilor acestor procese.

Transporturi, ce este mai importat, reducerea CO2 sau eficiența?

”Conform, celor mai noi date, biocombustibilii contribuie cu aproximativ 17% la emisiile globale de CO2. Datorită limitărilor lor, tehnologiile actuale pentru biocombustibili nu sunt susceptibile să înlocuiască complet combustibilii fosili în întregime”, spune Chisăliță.

Da, dar pot oferi noi rute pentru valorificarea fluxului de deșeuri într-o economie circulară. Și pot contribui în mod semnificativ la minimizarea dependenței de combustibilii fosili pas cu pas.

”Prețul biocombustibililor este de cca 3 ori mai mare decât al produselor înlocuitoare. Asta îi face astăzi neatractivi, dar aceștia reprezintă parte a mixului combustibililor viitori”, afirmă expertul Chisăliță.

Toxicitatea mașinilor de electrice

O abordare complementară a acestui obiectiv o reprezintă mașinile electrice, care au emisii zero la țeavă de eșapament, deși emisiile de CO2 sunt asociate cu producția mașinii și sursa de electricitate.

”Esențiale în bateriile vehiculelor electrice sunt metalele precum litiu, cobalt, nichel și mangan. Cererea pentru aceste metale este în creștere. În timp ce, în același timp, deșeurile electronice toxice se acumulează în întreaga lume. Metodele tradiționale de reciclare/extracție necesită temperaturi ridicate și acizi puternici. Acesta este un proces de mare energie care implică substanțe chimice toxice”, spune președintele Asociației Energia Inteligentă.

Ce mai rămâne sunt biolexivarea sau biominarea. Acestea utilizează microbi care pot lega și recupera metalele. Ocolind nevoia de temperaturi ridicate și substanțe chimice toxice.

”Această tehnologie în curs de dezvoltare oferă o abordare ecologică a reciclării. Dar necesită totuși cercetare și dezvoltare extinsă. O combinație de combustibili sintetici și biocombustibili în sinergie cu mașinile electrice ar putea fi o soluție optimă. Se va reduce astfel drastic producția de CO2 din transport”, conchide Chisăliță.