SOLUŢIE. Oraşele mari sunt din ce în ce mai scumpe, prea aglomerate, poluate şi nesigure, dar au locuri de muncă bine plătite. Drumul spre serviciu poate porni şi din oraşele mici, ideale pentru cei care îşi doresc o viaţă tihnită şi locuinţe mai ieftine.
Situată la jumătatea distanţ ei dintre Bucureşti şi Constanţa, Slobozia, capitala judeţului Ialomiţa, este un oraş tipic de câmpie - aerisit, cu multe spaţii verzi, străzi bine întreţinute, locuri de joacă pentru copii. Drumul cu maşina de la Bucureşti durează o oră pe Autostrada Soarelui sau aproximativ o oră şi jumătate pe Drumul Naţional european DN 2A (prin Urziceni) ori pe DN 3 (prin Lehliu).
Între Capitală şi mare
„Slobozia este un oraş curat şi verde. Are avantajul că este situat între doi poli mari de dezvoltare economică, Bucureşti şi Constanţa, iar în jurul Sloboziei sunt două lacuri ce pot deveni locuri de agrement. În Slobozia se dezvoltă construcţiile de locuinţe în zone foarte atractive, cum ar fi lacul Amara, iar municipiul este lipsit de industrie poluantă, relativ aerisit. Dotările publice acoperă nevoile actuale ale locuitorilor, chiar dacă stăm mai prost la capitolul instituţii şi activităţi culturale“, explică primarul Gabi Ionaşcu.
Municipalitatea a demarat ample investiţii pentru modernizarea reţelei de canalizare şi captare a apelor pluviale. Cu 80.000 de euro, preţul unui apartament de două camere neamenajat dintr-un cartier bucureştean îndepărtat de centru, se pot cumpăra în Slobozia un apartament cu trei camere cu toate îmbunătăţirile şi o garsonieră amenajată, ambele în zone scumpe ale oraşului. Garsoniera poate aduce lunar o chirie de minimum 100 de euro.
Totodată, este un oraş ideal pentru familişti, pentru că are multe locuri de joacă pentru copii, iar părinţii pot găsi uşor o bonă de încredere. În oraş func- ţionează zece grădiniţe, opt şcoli, şase licee, o şcoală postliceală şi mai multe facultăţi din învăţă- mântul la distanţă. Spre deosebire de preţurile foarte mari din grădiniţele bucureştene, în Slobozia, un loc la o grădiniţă cu program de opt ore, de luni până vineri, costă maximum 50 de lei.
Întrucât oraşul este situat într-o zonă agricolă de tradiţie, piaţa e mai ieftină. Aici poţi întâlni mai mulţi producători agricoli autentici, iar majoritatea serviciilor costă mai puţin decât în Capitală. Infracţionalitatea e relativ redusă, iar furturile din locuinţe sunt considerate evenimente ieşite din comun. În Slobozia funcţionează un spital judeţean cu 600 de paturi, mai multe cabinete medicale particulare, filialele unor companii importante la nivel naţional, precum şi zeci de sucursale şi agenţii ale celor mai mari bănci din România. Tot aici există un muzeu judeţean şi sediul Muzeului Naţional al Agriculturii, o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, monument istoric, trei hoteluri, restaurante, un cinematograf, ştrand, săli de sport şi de fitness, biblioteci, centru cultural, un stadion modernizat şi un supermarket. În prezent, sunt în faza de construcţie un hipermarket şi patru complexuri rezidenţiale, situate la cinci minute de mers cu maşina faţă de centru, cu preţuri de vânzare care încep de la 20 de euro metrul pătrat. Ca în orice oraş mic, dezavantajele municipiului ialomiţ ean sunt activitatea economică redusă, calitatea mai slabă a unor servicii şi posibilităţ ile reduse de petrecere a timpului liber.
Mai aproape de Capitală
La 40 de minute de mers cu maşina faţă de Bucureşti, municipiul Urziceni are o poziţie privilegiată, fiind situat la distanţe egale faţă de Bucureşti, Ploieşti, Buzău şi Slobozia. Este un oraş liniştit, cu un centru în care sunt grupate instituţiile publice şi cam toate magazinele cu pretenţii. Practic, pe o distanţă de 1,5 kilometri, locuitorii pot găsi atât birourile unde se achită taxele şi impozitele locale, sediul poliţiei, magazine la parter de bloc, un supermarket, dar şi două parcuri.
„Este o soluţie pentru a scăpa de calvarul din Capitală, mai ales că taxele şi impozitele locale din Urziceni sunt foarte mici în comparaţie cu cele din Bucureşti. Oraşul este unul aerisit şi va creşte ca atractivitate de îndată ce proiectele de infrastructură demarate în ultimii trei ani se vor finaliza“, spune primarul Constantin Sava. Preţurile la apartamente sunt în creştere, dar o locuinţă cu trei camere, la cheie, nu sare de 50.000 de euro, un preţ mic faţă de valorile din cartierele mărginaş e ale Capitalei.
Nici preţurile terenurilor nu au explodat şi se pot găsi chiar şi la 15 euro la marginea municipiului. În timpul liber, locuitorii preferă să evadeze în weekend în Bucureşti, la mall ori hipermarket. La sfârşitul săptămânii, oraşul atrage prin meciurile de fotbal de primă ligă, echipa locală Unirea Urziceni jucând partidele cu tribunele pline pe cochetul stadion local, accesul în tribune fiind gratuit. La Urziceni se poate ajunge cel mai uşor din Bucureşti cu autoturismul.
Din Colentina şi până în centrul municipiului, drumul durează maximum trei sferturi de oră, cu un cost mediu lunar de 550 lei. Trenurile ajung de la Urziceni în Gara Bucureşti Nord într-o oră, iar naveta costă aproximativ 350 lei pe lună. Şi microbuzul poate fi o soluţie, la un cost mediu lunar de maximum 400 lei. Maşinile circulă spre Bucureşti şi retur cu o frecvenţă de o oră.
Alternativele craiovenilor
Calafatul se află la 87 de kilometri de Craiova, iar cel mai uşor mod de a ajunge în oraş este cu maşina, pe DE 79. Port fluvial, oraşul de pe malul Dună rii cunoaşte o dezvoltare din ce în ce mai vizibilă, în toate domeniile, şi asta mulţumită în primul rând viitorului pod rutier care va lega oraşul de Vidin, culoarului paneuropean care urmează să treacă pe-acolo, dar şi potenţialului turistic al zonei. „Calafatul este un oraş foarte liniştit, unii ar spune că e «de pensionari».
Este perfect pentru relaxare şi pentru a scăpa de aglomeraţie şi zgomot. Datorită construcţiei podului de peste Dunăre, ne aşteptăm să apară din ce în ce mai mulţi investitori şi, astfel, să se dezvolte zona serviciilor“, explică viceprimarul Dorin Trăistaru. Dacă un apartament cu două camere în Bănie costă cel puţin 100.000 de lei, în Calafat poţi cumpăra o locuinţă similară, într-o zonă bună, cu 65.000 de lei. În plus, aici există o ofertă bogată pentru case, acestea surclasând ca număr blocurile. Ca dezavantaj trebuie trecut faptul că nu există o reţea de alimentare cu gaze.
„Promoţie“ la apartamente
În Boldeşti-Scăieni, cel mai apropiat oraş de Ploieşti (11 kilometri) se poate ajunge cu maşina pe DN 1A sau cu trenul pe ruta Ploieşti-ăneciu. Destul de curat, cu drumuri acceptabile, dar mai ales cu apartamente şi terenuri ieftine, Boldeştiul are 11.500 de locuitori şi a devenit atracţia tinerilor care nu- şi permit o locuinţă în Ploieşti.
Preţurile proprietăţilor sunt destul de mici, întrucât cei mai mulţi dintre vânzători provin din rândul foştilor petrolişti din localitate. „Sunt foarte mulţi disponibilizaţ i de la Schela Boldeşti Scăieni, care preferă să se retragă la ţară. În locul lor vin tineri care vor să stea la oraş. La noi, un apartament cu trei camere, semidecomandat, costă între 35.000 şi 40.000 de euro, în funcţie de îmbunătăţiri“, susţine primarul oraşului Boldeşti Scăieni, Ion Dumitru. În Ploieşti, un apartament asemă nător costă peste 60.000 de euro.
„Promoţia“ la apartamente ieftine este de scurtă durată, fiindcă numărul total al acestor locuinţe nu depăşeşte 800. În fiecare dintre cele patru cartiere (Boldeşti, Scăieni, Balaca, Seciu) există principalele utiliăţi, însă conductele de apă sunt destul de vechi. Primarul promite însă că va atrage fonduri structurale pentru modernizarea reţelei de apă şi extinderea sistemului de canalizare care deserveşte în prezent doar zona centrală a ora- şului. În Boldeşti funcţionează şase grădiniţe, cinci şcoli generale, un liceu, spital, discotecă şi o casă de cultură.
Cartier pentru case de vacanţă
Pentru cei care îşi doresc o locuinţă departe de poluare, cartierul Seciu rămâne varianta optimă. Situat la o altitudine de peste 500 de metri, pe colinele care străjuiesc centrul Boldeş tiului, Seciu a atras numeroş i avocaţi, oameni de afaceri sau doctori din Ploieşti, care şiau construit aici case de vacanţă. Terenuri încă să mai găsesc la preţuri acceptabile, 15-20 euro/mp.
„Prefer să fac naveta la Ploieşti pentru că distanţa este destul de mică, vreo 15 kilometri. În schimb, am parte de aer curat şi de o privelişte splendidă“, spune Marian Jipa, unul dintre ploieştenii care au fugit de poluare pe dealurile Boldeştiului. Urziceni Număr de locuitori: 17.720 Suprafaţa: 15,78 kilometri pătraţi Densitatea populaţiei: 3.065,74/kilometru pătrat Distanţa faţă de Bucureşti: 58 kilometri Site: www.urziceni.ro >
Calafat
Număr de locuitori: 18.890 Suprafaţa: 138 kilometri pătraţi Densitatea populaţiei: 136,88 locuitori/kilometru pătrat Distanţa faţă de Craiova: 87 kilometri Site: www.municipiulcalafat. ro
AVANTAJ
Mai ieftin şi mai aproape de Bănie
> Filiaşiul se află mult mai aproape de Craiova decât Calafatul. Spre deosebire de Calafat, acesta nu cunoaşte o tendinţă de dezvoltare. > Avantajul Filiaşiului este apropierea de Craiova şi proaspătul renovat DN 6. Distanţa poate fi parcursă într-o jumătate de oră. > Preţurile locuinţelor, de două ori mai mici decât în Craiova, fac din Filiaşi un oraş ideal pentru cei care vor să locuiască într-o comunitate liniştită, dar doresc să aibă un job bun într-un oraş mare.
Filiaşi
Număr de locuitori: 18.848 Suprafaţa: 99,73 kilometri pătraţi Densitatea populaţiei: 119 locuitori/kilometru pătrat Distanţa faţă de Craiova: 36 km Site: www. primaria-filiasi.ro/
IEFTIN ŞI APROAPE
La doi paşi de Cluj
CONVENABIL. Al doilea ca mărime după Cluj-Napoca, oraşul Turda se află la circa jumătate de oră de mers cu maşina de reşedinţa de judeţ. Amplasată pe una dintre cele mai importante artere de circulaţie din România, DN1 - E60, Turda are legături rutiere foarte bune atât cu Clujul, cât şi cu Alba-Iulia sau Târgu-Mureş.
Din păcate, oraşul nu dispune de gară, pentru acest lucru locuitorii fiind nevoiţi să se deplaseze în Câmpia Turzii. Legătura dintre cele două oraşe este asigurată de linii de transport în comun, dar şi de curse de autobuz, astfel încât la gară se poate ajunge, practic, în circa 20 de minute. Dacă până acum mare parte a turdenilor luau calea Clujului sau a străinătăţilor, de scurtă vreme roata a început să se întoarcă.
„Sunt mulţi care se mută în Turda pentru că se descurcă mai bine cu bani într-un oraş mic“, spune Pozsonyi Marta, directoarea programului Turda Fest.
Chirii reduse
De altfel, pe piaţa de muncă turdeană lucrurile stau relativ bine, chiar dacă oferta este de zece ori mai mică decât cea din Cluj.
În zona industrială a oraşului, şase fabrici lucrează din plin, iar mai multe firme clujene se reorientează spre Turda, în căutarea forţei de muncă. Totodată, preţurile de pe piaţa imobiliară sunt mult mai mici decât în Cluj-Napoca. Astfel, o garsonieră se poate închiria cu 100 de euro (în Cluj - 250 de euro), iar un apartament cu două camere, cu 150 de euro (300-400 de euro în Cluj). Preţuri mult mai mici sunt şi la vânzarea-cumpărarea imobilelor; un apartament cu două camere costă în Turda 32.000 de euro, iar în Cluj- Napoca, circa 60.000 de euro.
Oraşul dispune de două supermarketuri, dar şi de complexuri comerciale de dimensiuni mai mici. „E mai rentabil să locuieşti în Turda. Chiriile nu sunt atât de mari ca în Cluj, iar costurile zilnice mai scăzute. Spre exemplu, traseele fiind mai scurte, taxiurile sunt mai ieftine, iar consumul de benzină în cazul autoturismului propriu mai mic“, este de părere Daniel Don, directorul AJOFM Cluj.
Problema oraşelor mici
În Turda există 18 gră- diniţe, nouă şcoli şi cinci licee. Spitalul Municipal are inclusiv secţii de boli infecţioase şi psihiatrie, iar în oraş există un dispensar de pediatrie şi centru stomatologic. „În afara acestora există numeroase cabinete private şi stomatologice ale medicilor locali sau ale clujenilor care vin şi fac naveta“, spune Pozsonyi Marta. Oraşul este însă deficient la capitolul cultură-divertisment.
Deşi există Casă de cultură, teatru şi cinematograf, ele nu funcţionează aşa cum ar dori locuitorii. „În acest domeniu nu prea este activitate, nu se întâmplă mare lucru. De altfel, cred că asta este problema tuturor oraşelor mici“, spune directoarea Turda Fest.
Turda
Număr de locuitori: 55.887 Suprafaţa: 91,43 kilometri pătraţi Densitatea populaţiei: 609 locuitori/kilometru pătrat Distanţa faţă de Cluj-Napoca: 30 kilometri Site: www.primturda.ro