Evenimentul Zilei > Actualitate > Drumeţ la coloanele de bazalt de la Detunata
Drumeţ la coloanele de bazalt de la Detunata

Drumeţ la coloanele de bazalt de la Detunata

Coloanele de bazalt de zeci de metri aflate la Detunata, la extrema estică a Munţilor Metaliferi, atrag mii de turişti pe care localnicii nu reuşesc să-i ţină mai mult de câteva ore.

De la Alba, cu vreo 5 kilometri înainte să ajungi la Abrud, în satul Bucium – Cerbu faci dreapta pe drumul care duce în centrul comunei Bucium. I se spune "Bucium-Şasa", după numele văii pe care se află.

În centru, în curtea bisericii, apare clasicul panou de tablă cu indicaţii despre principalul o biectiv turistic al zonei. Şi aici, ca peste tot, panoul e considerat suficient pentru ghidarea turistului de ocazie.

Pe el sunt câteva rânduri despre cele două "detunate", Detunata Golaşă şi Detunata Flocoasă, traduse în engleză şi franceză. Din acest punct mai ai de parcurs 2.500 de metri până la cea golaşă, mai spectaculoasă pentru simplul fapt că nu e acoperită de pădure.

Popasul Fefeleaga

Câteva sute de metri le poţi parcurge cu maşina, dar ar fi păcat, pentru că, probabil, ţi-ar scăpa Casa Memorială Fefeleaga, ridicată cu doi ani în urmă în memoria Sofiei Danciu, femeia din a cărei viaţă s-a inspirat Agârbiceanu când a scris nuvela.

La vreo 50 de metri mai în sus trebuie să părăseşti uliţa satului şi să faci dreapta, peste apă, şi apoi pe un drum de căruţă. Începi să te lupţi cu versantul, dar disputa e plăcută pentru că panta nu e imposibilă şi, în plus, mergi printr-o ogradă ce nu-şi pierde miresmele nici toamna.

Încă 10 minute prin pădure şi ajungi la Popasul Fefeleaga. Dacă aici se-ntâmplă să nu găseşti pe nimeni, rişti să nu găseşti locurile din care Detunata Golaşă se vede cel mai bine.

Poiana unde s-au adunat Avram Iancu şi George Bariţiu

Din popasul turistic, dai în "drumul mare", cel care urcă pe ocolite tot spre Detunata Golaşă. E, de fapt, tot un drum de căruţă, ceva mai lat, crestat pe mijloc de un mic torent care se formează ori de câte ori plouă. Faci stânga şi continui să urci aproape fără să bagi de seamă că-n dreapta ta, pe o altă culme, undeva spre Bucium – Poieni, se află un cimitir roman.

Nu durează mult şi ajungi într- o poiană mărginită pe o parte de două mese lungi, acoperite, numai bine pentru un picnic în formula lărgită a "găştii". Lângă ele, un panou arată că, fix aici, George Bariţiu, Avram Iancu, Timotei Cipariu şi alţi lideri ai românilor au petrecut cântând "Deş teaptă-te, române!" de-a răsunat toată valea, după adunarea Astrei (Abrud, 30 august 1865).

Ca o orgă uriaşă

De la panou, în stânga, se face o cărăruie care-n cinci minute te duce până la "gheţarul" locului. Cu excepţia lunii august, aici, sub câteva lespezi de piatră tăiate drept de mama Natură, e gheaţă tot timpul anului. Te întorci apoi spre tăblie şi trebuie să ieşi spre marginea poienii dinspre peretele de stâncă pe care-l vezi printre ramurile molozilor straşnici. Printre ei ai totuşi nevoie de un simţ al orientării bine dezvoltat, dacă nu eşti însoţit de cineva care a mai bătut drumul.

Odată ajuns la marginea poienii de sub Detunata Golaşă e suficient să-ţi ridici un pic privirea pentru ca nivelul adrenalinei să-ţi crească uşor. Nenumărate coloane de bazalt, înalte de zeci de metri, se arcuiesc înspre tine dându-ţi im presia că oricând ar putea tot muntele să se prăvălească fix pe locul în care te afli.

Ai senzaţia că sunt de fapt fildeşii unor elefanţi de 1.000 de ori mai mari decât îi ştim noi. Asta până când ajungi cu privirea spre dreapta lanţului de coloane, unde îţi devine clar că ai de-a face, de fapt, cu o orgă de dimensiuni nemaivăzute, în care coloanele de bazalt scot sunete la fiecare adiere de vânt.

Deasupra coloanelor, alte mii de capete de prisme din piatră ies la iveală. Sunt atât de multe încât, probabil, nu s-a obosit nimeni să le numere vreodată. Din când în când, bucăţi din ele se prăvălesc în vale, scoţând sunete asemănătoare cu cele ale unui tunet.

Proprietarii pen siunilor din Bucium spun că anul acesta peste 3.000 de turişti au urcat să vadă Detunatele. "Turiştii vin, privesc şi pleacă. Încercăm să găsim o metodă eficientă de a-i face să petreacă măcar o noapte în comună, mai ales că tarifele pentru cazare sunt în jurul a 50 de lei pentru o cameră cu două locuri. Mai întâi, trebuie să ne punem la punct cu sistemul indicatoarelor şi cu infrastructura", spune primarul comunei, Cornel Napău.

PANORAMĂ

Se văd Cheile Râmeţului şi Detunata Flocoasă

Dacă vrei să ajungi pe muchia Detunatei Golaşe trebuie ca, de sub orga gigantică, să apuci tot spre stânga. O cărare care în curând începe să urce brutal, în zig-zag, te duce până pe faţa estică a culmii, loc din care, dacă faci 10 paşi în afara traseului, ca să ieşi dintre copaci, vezi cât se poate de clar, spre est, Cheile Râmeţului.

Iar spre nord-est, culmea de dealuri după care se ascunde comuna Luna, de lângă Cluj-Napoca. La sud, la un kilometru distanţă e Detunata Flocoasă, mai puţin atractivă pentru turişti deoarece e acoperită de pădure.

Odată revenit pe cărare, mai durează trei minute urcuşul până pe muchia Detunatei Goale. Ultimii cinci metri sunt formaţi tot din coloane bazaltice lipite perfect una de cealaltă. Muchia nu are mai mult de un metru lăţime, pe zona sa sigură.

Halda de steril

Din acest punct ai senzaţia ameţitoare că te afli pe un zgârie- nori. Diferenţa de nivel e de ordinul sutelor de metri, iar Bucium-Şasa îţi pare acum ca o pată pe harta zonei învăluită în fum. La vest, Soarele care se ascunde după culmea stâncoasă de la Bucium-Vulcan, este şi el, parcă, ceva mai mic.

Doar halda de steril de la Roşia Poieni, spre nord, nu cadrează nicicum cu peisajul, dar, cu toate astea, este acolo şi ea şi pare că nu vrea să dispară prea curând. Ima ginea de ansamblu este însă prea frumoasă, ca să poată fi stricată de un munte de steril aşezat urât sub lama de buldozer.

LEGENDĂ

Doi îndrăgostiţi

  • Unii localnici spun că "Detunatele" ar fi apărut în urma unor tunete puternice. Alţii povestesc despre războiul dintre uriaşi şi zâne şi despre faptul că unul dintre uriaşi, un tânăr, s-ar fi îndrăgostit de una dintre zâne, iar atunci când tatăl lui a aflat a fost atât de furios încât a despărţit dealul în două, iar pământul i-ar fi înghiţit pe îndrăgostiţi.