Războiul din Ucraina aduce o serie de investiții pentru România, dar două județe - Brăila și Galați - vor beneficia din plin de conflictul de la granița României. Ele vor deveni noul ”centru de interes” al Europei, pentru că în această zonă va fi amplasat hub-ul de reconstrucție pentru Ucraina. Asta înseamnă că vor fi bani de investiții pentru un nou aeroport, pentru modernizarea și extinderea porturile dunărene din Brăila și Galați, dar și pentru întreaga infrastructură a zonei, în general.
În hub-ul logistic din România vor fi fi depozitate, iar apoi transferate către Ucraina toate ajutoarele venite din Europa pentru Ucraina. Investițiile care vor ajunge în județele Galați și Brăila, dar și în altele aflate în estul României, la graniţa cu Republica Moldova şi Ucraina, vor ajuta la diminuarea unor decalaje de dezvoltare, existente între aceste regiuni și alte zone ale României.
Aeroportul de la Brăila și Galați
Noul aeroport care va deservi orașele Galaţi și Brăila, dar și județele omonime va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare. El va fi construit după un concept ecologic, și va avea multă vegetaţie, precum şi tehnologii performante, pentru a se asigura un consum energetic și de alte utilități redus, dar şi emisii poluante cât mai scăzute.
„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, informează Mediafax.
Aeroportul va beneficia și de o zonă de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul de la malul Dunării va fi și singurul aeroport din România care va dispune de un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.
Vor putea ateriza toate tipurile de avioane comerciale
Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila va avea un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp și o pista de decolare şi aterizare cu o lungime de 3.500 de metri (la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa). Turnul de control va fi integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va dispune de 9 porţi de îmbarcare.
„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.
Aeroportul va dispune de sisteme și echipamente de ultimă generație, panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice.