Actorul Radu Beligan a iscat o controversă după ce l-a sprijinit public pe actualul premier: „Îl susțin pe Victor Ponta, pentru că țara asta are nevoie de un Președinte tânăr și energic!”. Sprijinul fără ocol al actorului pentru politician a stârnit furtună: „Ați simțit nevoia, la vârsta dvs., să vă legați numele de un caraghios” (Andrei Pleşu), „Radu Beligan nu scăpase nici un prilej (…) pentru a-i linguși, cu un ton «proaspăt» și cu o autenticitate bine jucată, pe Nicolae și pe Elena” (Gabriel Liiceanu). Imediat, actorii de la Teatrul Național și mai mulți cântăreți i-au luat apărarea lui Beligan.

„Evenimentul zilei” vă prezintă detalii inedite din dosarul PCR al actorului, depozitat la Arhivele Naţionale. Actorul a fost membru în Comitetul Central al PCR (1969-1989), precum şi deputat al Marii Adunări Naţionale (1961-1975). Unul din ultimele documente din dosar este o apreciere din noiembrie 1984, o „Apreciere” semnată de Biroul Organizaţiei de Bază din Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”. Actul a fost aprobat în unanimiate şi l-a propus pe Beligan să candideze pentru organele centrale de partid.

Lăudat de comuniști

„Artistul poporului Beligan Radu a contribuit substanțial la afirmarea artei scenice socialiste, care îmbină creator tradiţia cu inovaţia, patosul dăruirii cu necontenită căutare de noi formule estetice prin care tumultul epocii actuale să-şi găsească drumul cel mai convingător spre conştiinţa publicului, spre lumea sufletească a celor ce făuresc civilizația materială și spirituală a epocii noastre”, era apreciat actorul.

„Ca membru al CC al PCR, Beligan Radu contribuie efectiv la înfăptuirea politicii partidului în domeniul culturii și artei, străduindu-se, în calitate de director al Teatrului Naţional din Bucureşti, să promoveze cu consecvență valori reprezentative pentru fenomenul dramaturgic național și universal”, conchid comuniştii de bază din Teatrul Naţional. O altă caracterizare laudativă este trimisă şi de actriţa Dina Cocea, președinta „Asociaţiei Oamenilor de Artă”: „A contribuit la calitatea ideologică şi politică, al schimbului de idei în domeniul creaţiei şi a teoriei artei teatrale”.

Fișa de partid

În fișa de cadre, în care se precizează că actorul este membru de partid din 1959, sunt trecute și o serie de date inedite. Astfel, despre familia acestuia, comuniștii consemnau că tatăl actorului a fost funcționar CFR, iar mama sa era casnică. În document mai apare informația că actorul s-a recăsătorit, în 1965, cu fiica unui bancher belgian. „Fiica din prima căsătorie, împreună cu mama acesteia, s-a stabilit în Australia”, se arată în documentele partidului.

Despre a doua soție a actorului, instructorul PCR, M. Bănșoiu, arată că Marica Beligan este scriitoare, născută în Belgia. „Nu este membră de partid”, se arată în document. După căsătorie, în 1965, ea a devenit cetăţean român.

Căsătoriile și rudele

Într-o altă notă a Secției de Cadre, nedatată, se arată că Beligan este „membru sau pre ședinte a diverse organizații naționale sau internaționale”și a fost distins cu diverse premii. Se mai arată că fiica lui Beligan din prima căsătorie, împreună cu mama acesteia, s-a stabilit în Australia. Funcționarii PCR fac o greșeală, în realitate prima soție este actrița Nineta Gusti, cu care a trăit 15 ani și nu a avut copii. Cea de-a doua soție este traducătoarea Dana Crivăț care, după divorțul de Beligan, a plecat în Australia și s-a recăsătorit cu dramaturgul Horia Lovinescu. Cea de-a treia soție, belgianca Marica, este fiica unui administrator de bancă din Bruxelles, iar mama sa era casnică. Este prezentată și situația celor trei copii din cea de-a treia căsnicie, (în document apare inexact că este vorba de cea de-a doua soție – n.r.) cu Marica Beligan: o fiică era studentă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, cealaltă este absolventă de liceu, iar fiul era muncitor, „toți membri UTC”. Documentul prezintă și situația altor rude ale lui Beligan: unul din frați, de meserie radiofonist, și sora s-au pensionat, iar un alt frate, chimist, a decedat. Actorul avea în proprietate o Dacia 1310 și și-a cumpărat la Crevedia Mare o casă țărănească.