Deși se prezintă drept omul „lucrului bine făcut”, prezidențiabilul ACL a făcut destul de multe gafe în campania electorală.
România lucrului bine făcut” este viziunea candidatului ACL, Klaus Iohannis, pentru alegerile prezidențiale și care este, de altfel, și sloganul său de campanie. Primarul Sibiului vrea abandonarea a două mituri: aceea că în „România nu se poate, că la noi e altfel” și aceea că „merge și așa”, „ne-om descurca noi cumva”.
Ca și alți prezidențiabili, Iohannis are un program cu multe precizări generale și puține propuneri concrete. În domeniul în care președintele României are cele mai importante atribuții, Klaus Iohannis promite că va fi garantul orientărilor de politică externă și de securitate ale României: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană. În plus, va susține majorarea bugetului pentru apărare la 2% din PIB. Ca o notă distinctă, în privința relației cu Republica Moldova, spre diferență de principalii săi contracandidați, Victor Ponta și Elena Udrea, Iohannis nu susține neapărat unificarea României cu statul moldovean.
Educația, prioritatea mandatului său
În ceea ce privește reformele politice, Iohannis a afirmat că este de acord cu modificarea Constituției, regionalizarea, descentralizarea, reforma le gislației electorale, votul electronic și votul prin corespondență.
În materie de politică economică, Iohannis susține impozitarea redusă și simplificată, menținerea cotei unice de impozitare, creșterea colectării veniturilor bugetare, creșterea calității cheltuielilor publice, dar și revenirea TVA la o valoare de 19%.
Pentru domeniul Să nătă ții, Io hannis vrea alocarea a 6% din PIB, crearea unui Plan de investiții și de sănătate susținerea tinerilor medici de a rămâne în țară prin creșterea salarizării și valorizarea lor profesională și socială. Candidatul ACL mai spune că și Educația va fi o prioritate a mandatului său, și că un sistem performant presupune: un sistem preuniversitar bazat pe combinarea teoriei cu practica, un segment universitar care permite în mod real specializarea și încurajarea educației continue.
Președinte-mediator
Candidatul ACL se prezintă drept președintele-mediator.„Nu vreau să fiu nici jucător, nici tătuc, vreau să fiu un președinte care, prin ceea ce fac și ceea ce gândesc, să reprezint un etalon pentru comportamentul public”, declara el. Mizând pe mitul atât de popular printre români, construit în jurul ideii că nemții sunt oameni serioși și muncitori, candidatul se legitimează ca fiind liderul ce va transforma România lui „merge și așa” în „România lucrului bine făcut”. Deși conceptul ar putea avea succes, prestația publică nu a fost o garanție a „lucrului bine făcut”, având în vedere unele gafe de până acum.
CARTE DE VIZITĂ- KLAUS IOHANNIS prezidențiabil ACL
Profesor de fizică, Klaus Iohannis a câștigat în 2000 alegerile pentru primăria Sibiului. Se află acum la al patrulea mandat în funcția de primar. Prezidențiabilul ACL nu este la prima încercare de intrare în politica națională. În 2009, Iohannis a fost propunerea de premier a candidatului PSD, Mircea Geoană. După eșecul acestuia în cursa pentru Cotroceni, Iohannis s-a retras la Sibiu. În februarie 2012, s-a înscris în PNL, fiind ales direct în funcția de prim-vicepreședinte al PNL. Chiar și așa, nu a fost foarte implicat în prim-planul politicii naționale, până la eșecul PNL de la alegerile europarlamentare, atunci când și-a asumat funcția de președinte al liberalilor, după o retragere „forțată” a lui Crin Antonescu. Ulterior, a fost desemnat prezidențiabil al PNL și apoi, al ACL.
Bila albă
Mandatul de 14 ani la Primăria Sibiului a fost apreciat la nivel național: în 2007, Sibiul a fost desemnat capitală europeană, șomajul a scăzut semnificativ pe fondul venirii unor investitori și orașul a fost modernizat.
Modul în care Klaus Iohannis și-a dobândit două din cele 6 case. Există o hotărâre judecătorească care spune că a fost cumpărător de rea-credință, imobilele fiind obținute în baza unor certificate de moștenitor false.
Susținători
Printre susținătorii lui Klaus Iohannis se numără și persoane publice precum Andrei Pleșu, Victor Rebengiuc, Mihaela Miroiu, Andrei Cornea, Dorin Tudoran sau Alina Mungiu Pippidi.
Astfel, Dorin Tudoran susținea că îi dorește lui Klaus Iohannis să devină președinte: „România are nevoie de candidați reali, potriviți. Aș spune că domnul Iohannis îndeplinește această condiție. Îmi pare dotat cu o imunitate mai robustă decât a altora la febra sângelui. Îmi pare un om ocolit de isterie”.
La rândul său, Mihaela Miroiu spunea că vrea să trăiască întro democrație adevărată. „Vreau să îmi măresc șansele să trăiesc întro democrație adevărată. Îl votez pe Klaus Iohannis”, își argumenta ea susținerea pentru candidatul ACL.
„Pentru prima oară, candidatul pentru care voi vota este omul în care am cea mai mare încredere că va face ceva bun pentru această țară. Îl voi vota pe Klaus Iohannis, pentru că este un om serios, un om care a dovedit că tot ceea ce spune face, un om chibzuit, bun gospodar, și care sunt convins că va face din România o țară mândră, o țară așa cum merită să fie România, o țară bogată și înfloritoare. Pot părea vorbe goale, astea, dar, credeți-mă, este un candidat pe care îl aștept de 50 de ani. Credeți-mă!”, a declarat, la rândul său, Victor Rebengiuc.
Controverse
Pe primul loc, cea a celor șase case trecute în declarația de avere și explicațiile date pe acest subiect . Inițial, Iohannis a spus că el a investit în case pentru că nu a avut copii, afirmație care a fost speculată de adversarii săi politici.
Ulterior, rugat să se pună în poziția unui profesor care a muncit o viață, dar nu a reușit să cumpere „prin muncă cinstită șase case”, Klaus Iohannis a răspuns sec: „ghinion”, afirmația sa provocând un val de revoltă.
La câteva zile, prezidențiabilul ACL și-a cerut scuze pentru declarația sa.
O altă controversă majoră a fost cea a aproprierii sale de Dan Voiculescu, Iohannis fiind supranumit „premierul Grivco”. Într- un interviu acordat EvZ, Codruț Șereș a declarat că l-a întâmpinat personal pe Iohannis atunci când a sosit la Grivco pentru discuții cu Dan Voiculescu, în 2009. Acuzațiile au fost însă negate de prezidențiabilul ACL.