Nu Liviu Dragnea, cu al său prim-ministru Viorica Dăncilă, a fost primul român care a încercat să conducă țara printr-un om de paie.
Cu secole înainte, mai precis în martie 1669, familia boierească a Cantacuzinilor și-a instalat la cârma Țării Românești o astfel de marionetă.
E vorba de fiul lui Mihai Grecul din Târgșor, un negustor ridicat la rang boieresc de Mihai Viteazul, rămas în istorie ca Antonie Vodă din Popești. Mihai Grecul era fratele ibovnicei lui Mihai, Tudora.
Inițial boierii Cantacuzini îl susținuseră pe Radu Leon, dar acesta s-a întors împotriva lor, în 1668.
Cronica partidei rivale a Bălenilor precizează - dacă este să i se acorde crezare - că domnitorul Antonie avea chiar și rația zilnică de mâncare și băutură fixată de boierii Cantacuzini.
Citește și Când Domnitorii se amestecau cu birjarii și măcelarii în București
Însă, se pare că e doar o răutate, deoarece de la Antonie Vodă ne-a rămas biserica mănăstirii Turnu din Târgșor (azi Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi, jud. Prahova), pe care el a reconstruit-o pe ruinele unei mai vechi biserici, ctitorie a lui Vlad Țepeș.
Bun gospodar, modest, chibzuit a reuşit să-şi sporească averea, iar în dregătoriile pe care le-a ocupat sub ascultarea postelnicului Constantin Cantacuzino s-a dovedit harnic şi cinstit.
A înfiinţat la Câmpulung o „casă de învăţătură, adică şcoală” (10/20 mai 1669), pe care a înzestrat-o cu veniturile vămilor Rucăr şi Dragoslavele, la care puteau învăţa şi cei săraci.
Antonie Vodă a fost dat jos din ordinul Marelui Vizir Köprülü Fazıl Ahmed, convins cu bani să îl întoarcă pe tron pe Grigore I Ghica, rivalul Cantacuzinilor. Acesta și-a reluat domnia la 20 martie 1672.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric