În urmă cu mai puțin de patru ani ani, Gigi Becali striga în gura mare, la toate buletinele de știri, că ar fi luat o „țeapă” de peste 5 milioane de euro, de la urmașul unor mari boieri din zona Moldovei, care îi vânduseră în 2006 drepturile pentru un teren de 27 de hectare în zona Academiei de Poliție din Băneasa.
Terenul, care ar fi valorat peste trei sute de milioane de euro, nu a fost însă „găsit”, iar latifundiarul din Pipera a rămas cu orgoliul rănit și cu o gaură de 5 milioane de euro în buzunar.
Știrea cu Becali vociferând că a fost furat, dezbătută pe larg la toate posturile de televiziune, ar fi putut fi scânteia care să declanșeze scandalul retrocedărilor ANRP, dar Becali a făcut brusc liniște asupra subiectului. „Evenimentul zilei” are dovada motivului pentru care George Becali a renunțat „să-și regleze conturile” în public, cu Radu Miclescu.
Nu a vrut să împartă profitul
Povestea pagubei lui George Becali a început în 2006, când acesta a cumpărat de la Radu Miclescu, drepturile asupra unui teren de 27 de hectare în zona pădurii Băneasa, ce urma să fie revendicat de la Primăria sectorului 1. Becali nu a stat mult pe gânduri și a plătit pe drepturile asupra terenului 5 milioane de euro, două milioane pe loc și trei milioane după alte 90 de zile.
Patronul clubului Steaua nu a fost încântat doar de chilipir, ci și de faptul că avea ocazia să-i plătească o poliță lui Puiu Popoviciu, cel care-i suflase „tunul” cu Universitatea de Științe Agricole pentru moșia Băneasa.
FOTO: Contractul de cesiune
Lăcomia și-a spus cuvântul – George Becali nu a vrut să împartă profitul cu nimeni, așa că și-a asumat și tot riscul afacerii: „Obligațiile asumate de către mine, Miclescu Radu-Alexandru, sunt obligații de diligență, iar nu obligații de rezultat, cesionarul (George Becali – n.r) înțelegând să suporte riscurile prezentului contract, prețul cesiunii fiind datorat indiferent de soluția (...), eu cedentul (Miclescu- n.r.), negarantându- l pe cesionar (Becali) în soluționarea favorabilă a cererii. Potrivit actelor şi expertizei din dosarul Becali – Miclescu, 11 hectare din cele 27 erau cuprinse în Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură din Băneasa (astăzi Băneasa Shopping City), restul de 16 ha de teren fiind în vecinătatea Academiei de Poliție.
Finul lui Becali, Viorel-Virgil Tudorache (aflat acum în pușcărie pentru escrocherii imobiliare), a fost mandatat să se ocupe de rezolvarea favorabilă a cererii depusă la Primăria Sectorului 1, dar nici el, nici însuși Gigi, nu au fost capabili să dovedească existența moșiei. Gigi Becali se află la Penitenciarul Poarta Albă, unde execută o pedeapsă de trei ani și jumătate, dupa ce a fost condamnat, pe 20 mai 2013, la trei ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării și a primit ulterior un spor de șase luni, după alte două condamnări, în dosarul „Valiza” și în cel al sechestrării celor care i-au furat mașina. El află la sfârșitul lunii dacă va fi eliberat condiționat.
„Le-am dat banii că nu aveau copii, se țineau de mână”
În 2011, după ce a epuizat orice cale de a mai obține terenul sau despăgubirile, George Becali a declanșat scandalul public despre „escrocii mondiali” care i-ar fi dat o „țeapă” de cinci milioane de euro. Scandalul de la TV și din presa scrisă s-a mutat și în sălile de tribunal, unde Gigi a cerut anularea contractului cu Miclescu și restituirea sumei de 5 milioane de euro: „Afirmă (Becali – n.r) că a dat banii pentru că a văzut doi bătrâni de 70 de ani, familia Miclescu, erau cunoscuți ca familie de onoare, nu aveau copii, se țineau de mână, nu a crezut că puteau fi escroci”.
Nici jignirile lui Becali, nici argumentele aduse de avocații săi nu i-au putut determina pe judecători să-i dea dreptate, cât timp moșierul din Pipera își asumase toate riscurile. Aceștia au respins, ca neîntemeiată, cererea lui Becali. Decizia l-a lăsat pe Becali cu certitudinea unei „găuri” în buget de 5 milioane de euro.
Contractul secret al latifundiarului
Paradoxal, așa cum îl știm pe Becali, latifundiarul din Pipera nu a mai comentat „țeapa” care îl costase cât transferul a 20 de jucători bunicei la Steaua, nu a mai făcut apel și nici nu i-a mai făcut plângere penală lui Miclescu, așa cum amenințase în gura mare.
EVZ a intrat în posesia documentelor secrete care i-au închis gura patronului Stelei. Pe 14 martie 2012, George și Luminița Becali au semnat la notariat o tranzacție judiciară cu Radu-Alexandru Miclescu, prin care cel din urmă și-a „răscumpărat” documentele vândute lui Becali pentru 5 milioane de euro.
Astfel, la o lună după ce îi făcuse pe soții Miclescu „escroci de talie mondială”, Becali a recunoscut că „ambele părți au fost de bună credință” și i-a restituit lui Miclescu actele pe care le cumpărase. În schimbul lor și pentru „pacea civilă și penală, Miclescu i-a cedat lui Gigi 20 de milioane de acțiuni la Fondul Proprietatea, cu valoarea nominală de un leu fiecare. Din câte a aflat EVZ, Becali s-ar fi grăbit să vândă acțiunile la Bursa de Valori, chiar și în pierdere, și a încasat puțin peste 3 milioane de euro.
„Blestemul notarial”
Ca să fie siguri că înțelegerea va rămâne secretă, soții Becali și Miclescu au pus și un „blestem” notarial în înțelegerea lor. „Părțile contractante ne obligăm să păstrăm caracterul confidențial al informațiilor și datelor (....) pe o perioadă nelimitată de timp”, sub amenințarea plății de daune.
FOTO: Miclescu i-a cedat lui Becali 20 de milioane de acțiuni la Fondul Proprietatea
Cum timpul dezleagă, inevitabil, și cele mai ascunse secrete și înțelegerea lui Becali a ieşit, în cele din urmă, la lumină.
Rămâne însă neştiut motivul pentru care boierul Miclescu s-a înţeles cu latifundiarul din Pipera: educația aleasă din tinerețe, alta decât a autodidactului Becali, teama de represalii sau răfuieli de tip mafiot sau dorința evitării unui scandal care i-ar fi putut periclita șansele de a mai revendica, inclusiv de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și alte bunuri ale familiei sale?
Familia Miclescu, o istorie de 600 de ani
Radu Miclescu (foto), moștenitorul unor mari moșii în Botoșani, Mizil și în preajma Bucureștiului, este ultimul reprezentant al unei familii de vechi boieri moldoveni. Familia, care a dat logofeți, înalți dregători, avocați și oameni politici, este cunoscută oficial din 1436, dinainte de domnia lui Ștefan cel Mare. În România, Radu Miclescu locuiește, împreună cu soția sa Miona (născută Flondor, descendentă din Iancu de Flondor, mare boier patriot bucovinean) la conacul său de la Călinești, județul Botoșani. El s-a bucurat în tinerețe de o educație aleasă, dar nu și de averea familiei. La nici 20 de ani, în 1953, a fost arestat de comuniști, împreună cu tatăl său, pentru că se opuneau colectivizării. Au fost închiși la Jilava, în celule diferite, iar mama lui Radu Miclescu, somată de comuniști să devină informatoare a Securității, nu a mai putut suporta persecuțiile și s-a sinucis.
FOTO: Radu Miclescu
Tânărul Miclescu și-a irosit o parte din anii tinereții în celula împărțită sau învecinată cu a altor copii cu origine „nesănătoasă”, precum Grigore Ghika, Mihai Sturdza (strănepotul lui Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei) sau Marioana Cantacuzino (fata cunoscutului aviator Bâzu Cantacuzino). Întors din Germania, unde a trăit după anii de închisoare, Radu Miclescu și-a revendicat și obținut o parte din averea familiei, acceptând inclusiv să cedeze parte din aceasta către cumpărătorii de drepturi litigioase.