Un scurtmetraj adresat ”bucureștenilor de prin 2080 interesați de istoria orașului lor” și care vor să afle cât de fericiți, muncitori și privilegiați erau locuitorii capitalei în urmă cu o sută de ani se bucură de mare succes pe internet.
Scos de la naftalină din arhiva studioului de film documentar „Alexandru Sahia, filmul de aproape 14 minute, realizat în 1980, promite să prezinte ”câteva lucruri care au fost mai puțin filmate” . Scurtmetrajul este intitulat „Pentru strănepoți, încă ceva despre Bucureşti...”, regia și scenariul fiind semnate de Paula şi Doru Segall. Filmul este un fel de ilustrată în mişcare, adresată celor care vor locui în Bucureşti în anul 2080, și conține imagini care să le dezvăluie celor din viitor cum era Capitala. Una dintre primele imagini este cea a unui taxi cu remorcă, ce transportă o studentă care cântă la harpă. Este, de asemenea, surprins traficul capitalei și aglomerația din mijloacele de transport în comun. Sunt prezentate câteva din cele 4000 de străzi - cât număra Bucureștiul la vremea respectivă - pe care ”nimeni în anii noștri nu le-a filmat”, precizează vocea care ghidează privitorul.
”Rangul de bucureștean se acorda la 14 ani printr-un buletin de identitatea. Acest rang era eretidar sau câștigat”, explică documentarul pentru a evidenția importanța obținerii mult-râvnitului ”rang” de bucureștean și a sugera probabil privilegiile (greu de bănuit însă de generațiile născute după 1990) care decurgeau de aici. Documentarul menționează și faptul că strămoșii bucureșteanului din 2080 ”creșteau pui de găină în plin oraș, aveau stupi de albine lângă stația autobuzului 33 și reușeau, discret, să îngrașe câte un porc-doi la umbra noilor blocuri”. Străzile erau ”pline de verdeață” iar bucureșteanul era un privilegiat în 1980, după cum ”spune statistica”, având la dispoziție nu mai puțin de 21 de metri pătrați de spațiu verde”.
Finalul este apoteotic: căci toți bucureștenii anilor 1980 – care cântă la chitară, se plimbă, citesc, cultivă flori sau cresc păsări – ”semnează acolo unde muncesc adevărate opere cu care se mândresc”. Urmărește filmul ca să afli care sunt acestea...
Studioul de film documentar „Sahia” a fost înfiinţat în anul 1950, având misiunea de documenta construirea României socialiste. La jumătatea anilor '80 producţia studioului se ridica la aproximativ 250 de scurtmetraje pe an.