Nu ştii de ce cresc aiurea dobânzile la bancă? Au aflat alţii

Scandalul manipulării dobânzii interbancare londoneze Libor a deschis o adevărată cutie a Pandorei. Lipsa reglementărilor şi a supravegherii face ca multe dintre ratele de dobândă folosite ca referinţă la credite să fie manipulate în acelaşi fel, potrivit unei note interne a Organizaţiei Internaţionale a Comisiilor pentru Valori Mobiliare (IOSCO), obţinută de Bloomberg.

Datele deţinute de organizaţia instituţiilor care supraveghează pieţele de capital din întreaga lume arată că mai puţin de jumătate din dobânzile folosite ca referinţă la nivel mondial sunt bazate pe tranzacţii reale, majoritatea fiind calculate după metode neclare şi netransparente.

Dobânda interbancară Libor este calculată pe baza unui sondaj zilnic realizat de Asociaţia Bancherilor Britanici în rândul băncilor care activează pe piaţa londoneză. Începând din luna iunie, mai multe bănci au fost investigate pentru că au furnizat informaţii false, manipulând rata medie a dobânzii. Scopul final era obţinerea de profituri din tranzacţionarea contractelor financiare derivate pe rata dobânzii. Printre aceste bănci se numără Barclays, UBS, Citigroup, RBS şi Deutsche Bank, prima fiind de acord să plătească 460 milioane de dolari pentru a nu fi trimisă în judecată. Risc de manipulare ridicat Potrivit documentului IOSCO, circa 80% din ratele medii de dobândă sunt calculate de asociaţii bancare sau de entităţi private, fără să fie subiectul supravegherii instituţiilor pieţei de capital. Riscul de manipulare în acest caz este infinit mai mare decât dacă tranzacţiile ar avea lor într-un sistem transparent şi controlabil.

În România, cele două rate de referinţă pentru dobânzile interbancare sunt ROBID şi ROBOR. Deşi centralizarea datelor se face de către Banca Naţională, dobânzile publicate de bănci sunt informative şi nu se bazează pe tranzacţii interbancare concrete.

Aşa se face că în toamna anului 2008, într-o perioadă de panică financiară la nivel internaţional, ratele de dobândă publicate de unele bănci au ajuns aproape de 100%, provocând o criză de lichiditate în sistem.

Ulterior, BNR a introdus în legislaţie posibilitatea de a suspenda publicarea ROBOR dacă aceasta trece cu mai mult de 25% peste facilitatea de credit a instituţiei.