București. Românii cu credite la instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) vor beneficia de dobânzi mai mici, după ce Curtea Constituțională a declarat ca fiind constituțională plafonarea acestora. Legea pentru creditele la IFN-uri, care urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis, va fi aplicată atât împrumuturilor noi, cât și celor aflate în derulare.
Dobânda BNR plus 27% este maximul pentru DAE la credite
Odată semnată de președinte, plafonarea dobânzilor va intra în vigoare imediat. Conform noii legi, dobânda anuală efectivă (DAE) pentru creditele ipotecare destinate investițiilor imobiliare nu poate depăși cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare stabilită de BNR pe piața financiar-bancară internă.
Pentru creditele de consum, DAE nu poate depăși cu mai mult de 27 de puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare a BNR.
Trei plafoane principale la creditele de consum
Noile reglementări stabilesc trei plafoane principale pentru creditele de consum.
La creditele de consum de până la 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi. Pentru creditele de consum între 5.001 lei și 10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,8% pe zi. În cazul creditelor de consum între 10.001 lei și 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,6% pe zi.
Valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului. Aceste măsuri sunt menite să protejeze consumatorii de dobânzile excesive și să facă împrumuturile mai accesibile și mai transparente.
Datoriile devin mai suportabile. Sursa: Arhiva EVZ
Se impuneau măsuri de protecție a consumatorilor
În esență, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate formulată de 54 deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile Legii privind protecția consumatorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Astfel, CCR a concluzionat că „legiuitorul are competența de a reglementa un regim juridic diferit de dreptul comun în privința cesiunii de creanță realizate în beneficiul unui cesionar I.F.N., având în vedere că se impune susținerea unei categorii vulnerabile de consumatori. Totodată, legiuitorul dispune de libertatea de a aprecia dacă, într-un anumit moment, se impun măsuri de protecție a consumatorilor, chiar dacă în acest mod se creează o situație diferită în raport cu consumatorii de servicii financiare bancare”.
CCR a respins și critica de neconstituționalitate privind încălcarea, prin dispozițiile legale criticate, a principiului neretroactivității legii, motivând că „principiul pacta sunt servanda poate fi supus unor atenuări impuse de situații ce intervin pe parcursul executării contractului, situații care nu au putut fi avute în vedere la încheierea acestuia și care pun una dintre părțile din contract în situația de a nu-și mai putea onora obligațiile contractuale”. Retroactivitatea fusese invocată de inițiatorii excepției de neconstituționalitate, în condiția în care reglementările legii se aplică și pentru creditele în derulare.
„Curtea a mai reținut că dreptul de proprietate al instituțiilor financiare nebancare nu cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate, dispozițiile criticate fiind conform prevederilor art.44 din Constituție.
De asemenea, entitățile care desfășoară activități de recuperare a creditelor se pot adresa instanțelor judecătorești, potrivit dreptului comun, pentru soluționarea oricăror acțiuni (plângeri) referitoare la realizarea creanțelor lor, fiindu-le asigurat, în acest fel, accesul liber la justiție,” a explicat CCR, printr-un comunicat de presă, decizia luată.