Mediul rural din România este slab bancarizat, având în vedere că doar puţin peste o treime (35%) din populaţia din această zonă deţine un cont bancar, iar mulţi dintre cei care au declarat că nu deţin un card bancar spun că au avut unul, dar nu vor să îşi mai facă, conform unui studiu.
“În România, puţin peste o treime din mediul rural este inclusă financiar, având acces la servicii financiare de bază precum un cont bancar. Astfel, 85% dintre adulţii din mediul urban mare şi metropolă, 78% din urbanul mic şi doar 35% din rural, au un cont bancar”, reiese din studiul realizat de Brandberry, la comanda NOCASH.
Mai mult, în mediul rural se remarcă şi un abandon accentuat în materie de produse bancare.
"Datele cercetării relevă faptul că un sfert dintre cei care au declarat că nu deţin un cont bancar spun că au avut dar, din diverse motive, au renunţat la el. Situaţia "abandonului" de servicii financiar-bancare este mai pronunţată pentru populaţia din mediul rural. Potrivit rezultatelor obţinute, 80% dintre cei care locuiesc în rural, şi au avut card, nu doresc să-şi mai facă unul nou", spre deosebire de 80% dintre cei din urban care vor să-şi deschidă un nou cont de card, se mai arată în analiza citată.
O altă concluzie a cercetării de piaţă este că peste 50% dintre respondenţii de la oraş îşi primesc salariul pe card, faţă de doar 23% dintre cei de la sat. Cu toate acestea, 95% din populaţie utilizează numerarul des şi foarte des.
O notă interesantă este apetitul în creştere al românilor pentru comerţul electronic, notează realizatorii studiului. În primele nouă luni din acest an, 20% dintre respondenţi au făcut cumpărături din magazinele online româneşti şi 6% din magazinele online din afara ţării.
În ceea ce priveşte viitorul, 23% dintre respondenţi consideră că plata în numerar va înceta să mai fie majoritară pentru cumpărăturile uzuale într-un interval de 5-10 ani, în timp ce aproape 30% consideră că numerarul va rămâne majoritar şi nu va dispărea niciodată.
Studiul a fost realizat în perioada 10-21 Octombrie 2016, prin interviuri faţă-în-faţă la domiciliul respondenţilor (urban mare, mic, mediu şi rural), pe un eşantion de 1.091 persoane de 18 ani şi peste. Marja de eroare maximală este de 2,9%.